• ABONARE
  • Contact
  • Publicitate
  • Audiență
  • Rețele sociale
  • Informații
  • agrointel.ro
  • Ştiri
  • Subvenții APIA
  • Vegetal
  • Zootehnie
  • Agribusiness
  • Anunțuri
  • ARHIVA
  • CĂUTARE
  • Încă un an atipic: Cultura porumbului în 5 ferme din România

    Răzvan Coțianu -

    Cultura porumbului într-un an atipic în cinci ferme în care s-a aplicat tehnologie în funcție de specificul zonei și al exploatației. Diferențe de 9 hectare între hectarul neirigat și cel irigat, fertilizarea gândită multianual și hibrizi foarte timpurii. Anul 2020 i-a adus pe fermieri în fața unor situații din care majoritatea au tras mai multe lecții care le sunt de ajutor în acest an.

    Fermierii României au fost afectați în anul agricol trecut de condiţiile climatice, seceta prelungită determinând reducerea la jumătate a recoltelor de grâu, orz, rapiţă, sau conducând la pierderea totală a producției planificate la începutul ciclului de vegetație. Același lucru s-a întâmplat și la culturile înființate în primăvară (porumb, floarea-soarelui, soia etc). Dincolo de aspectele ce țin de resursele pluviometrice dintr-un areal sau altul, a contat tehnologia aplicată și posibilitatea de a iriga suprafețele supuse riscului de secetă, la momentul potrivit, conform fenofazelor specifice plantelor de cultură.

    În ceea ce privește cultura de porumb, poate mai mult ca niciodată, a contat aplicarea unei tehnologii care a permis păstrarea apei în sol. Lucrările de conservare a apei în sol, precum și reducerea numărului de treceri cu utilaje pentru pregătirea patului germinativ, sunt măsuri obligatorii pe care fermierii trebuie să le aibă în vedere de acum înainte. Este de preferat ca patul germinativ să fie pregătit încă din toamnă.

    Altă soluție care poate fi pusă în practică este tehnologia de cultură a porumbului în sistem de “covor vegetal”. Această variantă agrotehnică împiedică eroziunea eoliană și pluvială a solului și ajută la reținerea apei în stratul activ de sol.

    Nu a surprins pe nimeni faptul că Eurostat, pe baza unor date parțiale, a anunțat că producția autohtonă de porumb a scăzut dramatic în 2020 față de anul precedent. Valoarea prezentată depășește puțin 8,7 milioane tone, comparativ cu 17,4 milioane tone înregistrate în 2019.

    În cele ce urmează vă prezentăm opiniile unor fermieri cu privire la ceea ce s-a întâmplat în anul agricol 2020 la cultura porumbului și nu numai.

    Tiberiu Tiron, fermier din județul Vaslui: “Noi am cultivat porumb atât în zona neirigabilă, cât și în zona irigabilă. Suntem cel mai mare consumator de apă pentru irigații din județul Vaslui, investițiile în infrastructura specifică ridicându-se la peste 2 milioane de euro. Am cultivat în sistem neirigat 325 de hectare de porumb, înființarea culturii realizându-se între 3 și 8 aprilie 2020, iar în sistem irigat am avut 100 de hectare cultivate. În prima jumătate a lunii mai, mai precis între 10 și 13 mai, am renunțat la cultura de grâu și pe o suprafață de 250 hectare (sistem neirigat) am cultivat porumb în speranța că ne vom recupera pierderile înregistrate de la calamitarea culturilor de toamnă. Din păcate, am înregistrat o pagubă și mai mare. La sistem neirigat am folosit hibrizi din grupa 250 FAO, densitatea fiind de 60.000-65.000 de boabe la hectar, iar în sistemul irigat hibrizi din grupa 380 FAO cu densitate de 75.000 de boabe la hectar. Am utilizat sămânță certificată și tratată astfel încât nu am avut probleme cu rățișoara porumbului. La înființare, indiferent de sistem, am administrat 200 kg la hectar de îngrășământ complex 18:46:0. În vegetație, am administrat între 100 și 110 kg azot substanță activă la unitatea de suprafață, produsul comercial fiind sulfatul de amoniu pentru că solul nostru este alcalin, are o valoare a pH-ului egală cu 8. De pe suprafața cultivată în neirigat nu am recoltat nimic, iar de pe suprafața irigată, producția a variat între 7 și 9 tone la hectar. În anul 2021, vom înființa porumb pe mai puțin de 350 de hectare. Vom realiza o densitate mai scăzută a plantelor pe suprafețele neirigate, comparativ cu anul 2020, iar hibrizii utilizați vor fi din grupele 250 FAO și 300 FAO. Sfătuiesc pe toți fermierii să testeze hibrizii pe care vor să îi cultive în fermele lor, indiferent de specie și indiferent de firma furnizoare. Sper să putem utiliza în continuare sămânță de porumb tratată cu neonicotinoide, pentru că altfel vom avea mari probleme. Am realizat și perdele forestiere de protecție, pe bani proprii, pe o suprafață de 57 de hectare. Rolul benefic al acestei investiții s-a văzut în anul 2020. La acest moment (aprilie 2021), nivelul precipitațiilor înregistrate în zona noastră se încadrează în limite climatologice obișnuite.”

    Gheorghe Dume, fermier din județul Călărași: “Societatea lucrează terenuri în județul Călărași, suprafața totală fiind de 1.800 de hectare. În 2020 am cultivat o suprafață totală cu porumb de 650 de hectare, din care porumb pentru siloz 200 de hectare în sistem irigat. Structura culturilor a mai cuprins grâu, rapiță și soia. Față de alte exploatații agricole vecine, am avut șansa unui plus pluviometric de 20 litri/m.p. Cultura de porumb am înființat-o la începutul lunii aprilie și am folosit hibrizi din grupele 330-400 FAO. Patul germinativ l-am pregătit din toamnă. Densitatea a fost de 72.000 boabe la hectar. Am fertilizat pe rând cu îngrășământ complex la momentul semănatului, apoi în vegetație am administrat uree, un fertilizant cu eliberare controlată a azotului. Producția înregistrată a fost de 5 tone la hectar pentru porumbul boabe. Am reușit să înființez peste 12 hectare de perdele forestiere de protecție, dar efortul financiar a fost în totalitate al nostru. Nu am putut accesa bani europeni. Voi continua să plantez perdele de protecție. În ceea ce privește interdicția de a folosi insecticide pe bază de neonicotinoide, voi spune clar, cultura de porumb în România va fi afectată grav. La acest moment nu există o alternativă eficientă de combatere a speciei Tanymecus. În momentul de față, culturile din toamna lui 2020 se prezintă foarte bine (grâul și orzul au o creștere conform caracteristicilor de soi, iar rapița a înflorit deja), precipitațiile înregistrate de la începutul ciclului de producție permițând o dezvoltare normală a plantelor. În 2021, nu intenționez să schimb tehnologia aplicată la cultura de porumb. Suprafața totală cultivată cu porumb, în acest an, va fi de aproximativ 500 de hectare.”

    Liliana Hengiu, fermier din județul Vaslui: “2020 a fost cel mai ciudat an, cel mai atipic de când lucrez în agricultură. Societatea noastră administrează circa 2400 de hectare, toate în sistem neirigabil. Terenurile sunt situate în zona colinară a județului Vaslui, iar structura culturilor, în sezonul 2019-2020, a fost următoarea: grâu, orz, rapiță, porumb. Inițial am cultivat 350 de hectare cu porumb, apoi în luna mai când era evidentă calamitarea orzului și a grâului, am mai cultivat alte 300 de hectare. Luna mai a fost în regulă din punct de vedere al precipitațiilor, dar marea problemă a apărut în luna iulie când vârfurile de creștere a plantelor de porumb au fost , ca efect combinat al secetei și arșiței. Din păcate de pe 650 de hectare cultivate cu porumb nu am recoltat nimic. Am avut o pierdere integrală la porumb. Am folosit hibrizi din grupele 320-380 FAO, la o densitate programată de 58.000 boabe la hectar care să formeze 54.000 plante la unitatea de suprafață. La înființarea culturii am administrat pe rânduri 150 de kg/ha îngrășământ complex și în vegetație 120 kg/ha azotat de amoniu. Din păcate, la acest moment și nici în viitorul apropiat nu avem posibilitatea să irigăm nici măcar o parte din suprafețele pe care le lucrăm. În anul 2020 nu am mai încheiat asigurări. Oricum asigurările standard acopereau doar riscul de grindină și riscul alunecărilor de teren, iar riscul de secetă, nu. Culturile înființate în toamna lui 2020, se prezintă bine până în clipa de față. Pentru porumb, suprafața planificată la semănat în acest an, este cu 50% mai redusă, acest aspect rezultând din schema de asolament. Tehnologia de cultură aplicată în anul 2021 va fi, în linii mari aceeași, din anul precedent. La momentul actual (sfârșitul lunii aprilie 2021) nu am început semănatul porumbului, poate vom reuși acest lucru imediat după sărbătorile pascale. Motivul principal al întârzierii a fost și este temperatura scăzută înregistrată în arealul nostru. În schimb, aproape am finalizat înființarea culturii de floarea-soarelui.”

    Adrian Grațian, fermier din județul Arad: “Eu sunt adeptul performanței. Ca fermier mă interesează să am beneficiu, dar sunt extrem de atent în ceea ce privește modul în care se lucrează terenul sau mai precis ce tehnologie se implementează într-o exploatație agricolă. Fermierii trebuie să învețe să facă producție de calitate, dar trebuie să învețe, mai ales, să o comercializeze cu un profit maxim. Pentru că la noi, fermierul nu este doar producător este și comerciant. În lipsa cooperativelor, asta se întâmplă. Trebuie să învățăm să atragem toate subvențiile posibile, toți banii, dar pentru asta trebuie să ne adaptăm, să învățăm să negociem. Orice contract poate fi negociat. Dintre problemele care complică, care fac dificilă activitatea de fermier, m-aș opri la incertitudinea legislativă. Nu este posibil să nu cunoaștem din timp cum va arăta contingentarea sau plafonarea subvențiilor în noua PAC 2021-2027. Realitatea este că am fost mai bine informat de autoritățile din afara țării. Funcționarii de la APIA nu au știut concret ce să îmi spună, până de curând. Legat de arendă, mai precis de arendarea terenurilor, trebuie să remarc instabilitatea contractelor. Eu lucrez terenurile altor proprietari, le asigur arenda conform contractului, dar eu și investesc în ameliorarea acelor terenuri. De exemplu, am realizat un plan de amendare a solului. Am aplicat 5.000 de tone de carbonat de calciu (de cea mai bună calitate), pentru o perioadă de trei ani, în ideea de a reduce aciditatea solului. Fertilizarea culturilor se realizează numai pe baza cartării agrochimice a terenurilor. M-am specializat în cultura speciilor care se înființează toamna. Este vorba de grâu, de rapiță și de orz. Suprafețele cultivate cu porumb în anul 2020, le-au administrat niște fermieri vecini. Legat de aplicarea irigațiilor, trebuie să spun un lucru. Administrarea apei de irigat trebuie făcută după un plan anual și nu după conjunctură, adică dacă avem sau nu avem secetă în anul de referință. Completarea necesarului de apă trebuie să se realizeze ținând cont de resursa pluviometrică anuală din zona de interes, schema de asolament (cerințele speciilor cultivate), dar și de eficiența infrastructurii de irigație.”

    Cornel Pantelimon, fermier din județul Teleorman: “În anul 2020, am însămânțat în jur de 500 de hectare cu porumb, integral în sistem neirigat. Materialul genetic utilizat a fost dintr-un interval mare de grupe, vorbim de 220 FAO până la 420 FAO. Pe unele suprafețe, patul germinativ l-am pregătit încă din toamnă. Am administrat îngrășământ complex 18:46:0 la sfârșitul lunii ianuarie. Densitatea a variat între 75.000 și 80.000 plante la hectar. În condiții de secetă pedologică accentuată, dublată de o secetă atmosferică, dezvoltarea plantelor a fost grav afectată. Producțiile înregistrate au variat între 1,8 tone și 3 tone la unitatea de suprafață.”



    Te-ar mai putea interesa

    Familia de fermieri care în iunie 2021 încă recoltează porumbul de anul trecut Top 20 culturi profitabile pe suprafețe mici Top 10 cei mai mari cultivatori de porumb din România

    Ultimele știri

    Terenuri agricole de vânzare în Ucraina. Noua lege funciară intră în vigoare la 1 iulie Mana la roșii: cauze, semne, tratament, prevenirea bolii la tomate Perioada de retenție a animalelor în ferme omoară piața cărnii de vită din România!