Ploaie de rachete antigrindină! MADR: 305 rachete lansate numai în ultima săptămână!
Roxana Dobre -
Un număr de 536 rachete antigrindină au lansate în intervalul 15 aprilie-28 mai pentru protejarea culturilor de bucățile de gheață. MADR informează că numai în ultima săptămână, adică în perioada 22-28 mai, din punctele de lansare (PL) ale Unităților de combatere a căderilor de grindină (UCCG) din cadrul Sistemului Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor (SNACP), au fost lansate 305 rachete antigrindină (RAG), pentru protejarea culturilor agricole și a comunităților locale din zonele de intervenție.
Potrivit unui comunicat al Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), sezonul de combatere a căderilor de grindină se derulează în perioada 15 aprilie-15 octombrie 2021, pentru toate Unitațile din structura SNACP. În intervalul 15 aprilie-28 mai, unitățile de combatere a căderilor de grindină din cadrul SNACP au lansat în total 536 rachete antigrindină din UCCG Prahova, Oltenia, Timiș și Moldova 1 Iași.
Sistemul Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor protejează în acest an o suprafață de aproximativ 1.500.000 ha, prin funcționarea unui număr de 65 de puncte de lansare (PL), aparținând unităților:
- Unitatea Pilot de Combatere a Căderilor de Grindină Prahova care asigură, cu 22 de PL, protecția culturilor agricole in județele Prahova, Buzău, Teleorman și Olt;
- Unitatea de Combatere a Căderilor de Grindină Iași care asigură, cu 12 PL protecția culturilor agricole în județele Iași și Vaslui;
- Unitatea de Combatere a Căderilor de Grindină Vrancea care asigură, cu 10 PL protecția culturilor agricole în județele Vrancea și Galați;
- Unitatea de Combatere a Căderilor de Grindină Oltenia care asigură, cu 17 de PL protecția culturilor agricole în județele Olt, Dolj, Vâlcea, Mehedinți;
- Unitatea de Combatere a Căderilor de Grindină Timiș care asigură, cu 4 PL protecția culturilor agricole în județul Timiș.
Alte 41 de PL din cadrul UCCG Iași, Vrancea, Timiș și Mureș se află în diferite stadii de realizare (construcție, finalizare lucrări, dotare sau punere în funcțiune) urmând să devină operaționale pe parcursul sezonului.
Intervențiile active în atmosferă reprezintă ansamblul acțiunilor de modificare artificială a vremii prin diferite mijloace specifice acestui domeniu.
Aceste activități au scopul de a:
- Reduce riscul față de fenomenele meteorologice periculoase pentru populație, inclusiv pentru zonele de interes economic, culturi agricole, zone urbane și rurale (protejarea cetățenilor) – respectiv protejarea față de fenomene meteorologice precum grindina, ceața densă, tornade;
- Crește nivelul precipitațiilor în zonele de interes agricol.
MADR mai amintește că în România, intervențiile active în atmosferă pentru combaterea căderilor de grindină au început în anul 2000 și sunt gestionate de către executiv, prin intermediul Autorității pentru Administrarea Sistemului Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor, instituție publică aflată în subordinea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale.
Scopul Sistemului național antigrindină și de creștere a precipitațiilor (SNACP) este de a asigura protecția culturilor agricole cu înaltă valoare economică (vii, livezi, sere, culturi agricole, etc) precum și al comunităților rurale din zonele de intervenție, față de fenomenele meteorologice periculoase asociate schimbărilor climatice.
Sisteme similare de combatere a căderilor de grindină prin utilizarea generatoarelor terestre, a rachetelor antigrindină și a aviației funcționează de câteva decenii în aproape toate statele europene. În țările învecinate sau cu organizare administrativă similară României, managementul acestor sisteme se realizează centralizat la nivel național, fiind coordonat în mod unitar de o structură guvernamentală specializată.
În conformitate cu noile abordări mondiale privind managementul riscului, SNACP acționează ca un mecanism de prevenție și protecție ex-ante, important pentru dezvoltarea durabilă a zonelor rurale, pentru că asigură nu doar protecția culturilor agricole, ci și a comunităților locale, a infrastructurii și a bunurilor publice și private din zonele de intervenție.
Extinderea capacităților de intervenție și dezvoltarea tehnologiilor de intervenții active în atmosferă în scopul combaterii fenomenelor meteorologice periculoase, este redată în harta de mai jos:
