• ABONARE
  • Contact
  • Publicitate
  • Audiență
  • Rețele sociale
  • Informații
  • Știri
  • Subvenții APIA
  • Vegetal
  • Zootehnie
  • Bursă cereale
  • Agribusiness
  • ARHIVA
  • CĂUTARE
  • Crăparea cireșelor și a vișinelor: cauze și prevenire

    agrointeligenta.ro -

    Crăparea cireșelor și a vișinelor: cauze și prevenire. Fenomenul de crăpare la cireșe și vișine este o problemă la soiurile cu fructe mari, cărnoase, cerute pe piață.

    De ce crapă cireșele. Motivul care duce la crăpare este în primul rând excesul de ploi din perioada de coacere, dar crăparea poate fi prevenită într-o mare măsură.

    Crăparea cireșelor și a vișinelor. Cauze și metode de prevenire – cuprins:

    Crăparea cireșelor este un fenomen ce apare în perioada de pârgă, de coacere a cireșelor, adică în lunile mai și iunie.

    De ce crapă cireșele

    De ce crapă cireșele

    Crăparea cireșelor are mai multe cauze, dintre care una principală: ploile. Precipitațiile abundente și pe perioade mai lungi care se suprapun cu coacerea cireșelor afectează fructele.

    De ce crapă cireșele. Motivul pentru care cireșele au coaja crăpată este că picăturile de ploaie rămân mai mult timp pe coaja fructelor. Acestea absorb apa și tensiunea creată conduce la crăpare.

    Fenomenul de crăpare a cireșelor și vișinelor este accentuat dacă umiditatea nu este însoțită de vânt – care grăbește scuturarea și evaporarea picăturilor de apă de pe coaja fructelor.

    Temperatura care favorizează crăparea este în jurul a 20 de grade Celsius.

    De ce este periculoasă crăparea cireșelor

    Crăparea cireșelor este un fenomen periculos în livadă. Fructele își pierd aspectul comercial și totodată sunt mult mai perisabile. În plus, din cauza excesului de apă, cireșele și vișinele crăpare își pierd din gust, devin fade.
    În crăpăturile fructelor se pot instala boli precum monilioza, iar cireșele nu se mai pot consuma.

    Metode pentru a preveni crăparea cireșelor

    Cum prevenim crăparea la cireșe și vișine

    Crăparea cireșelor este un fenomen ce se poate preveni într-o oarecare măsură. Cele mai vulnerabile la crăpare sunt soiurile care fac cireșe mari, cărnoase.

    Ca metode de prevenire a fenomenului de crăpare a cireșelor și vișinelor, amintim:

    Irigarea moderată a pomilor. Urmăriți cu atenție prognoza meteo și dacă sunt anunțate ploi, opriți udările. În perioada de coacere, reduceri cantitatea de apă pe care o oferiți cireșilor sau vișinilor.

    Nu se administrează îngrășăminte cu azot în perioada de creștere a cireșelor. Fertilizarea poate determina o dezvoltare accelerată a fructelor care devin vulnerabile la crăpare.

    Aerisirea cireșilor și a vișinilor previne crăparea prin faptul că aerul circulă mai ușor și ajută la evaporarea picăturilor care ajung pe fructele coapte.

    Administrarea produselor pe bază de Calciu. Fertilizanți cu aplicare foliară sau biostimulatorii cu conținut de Calciu și Bor ajută creșterea fructelor și previn într-o mare măsură crăparea fructelor la pomii fructiferi sâmburoși.

    Administrarea produselor pe bază de Lecitină. Lecitina naturală este recomandată pentru a întări mecanismele de apărare ale țesuturilor plantelor și pentru a împiedica pătrunderea fungilor. Producătorii produselor pe bază de lecitină spun că acestea protejează fructele împotriva crăpării, ajutându-le să aibă coaja mai durabilă și mai elastică. Fructele se stropesc cu produse cu lecitină din momentul în care se formează și până la sfârșitul coacerii. Se fac 2-3 tratamente pe sezon, mai ales înaintea precipitațiilor, cu repetarea stropirilor la fiecare 7-10 zile.
    Stropirea cireșelor cu sulfat de cupru, înainte de coacere, reduce amploarea crăpării.

    Înierbarea livezilor reduce fenomenul de crăpare la cireșe și vișin.

    Scufundarea cireșelor în apă cu gheață, după recoltare, previne crăparea cireșelor proaspăt culese



    Urmărește știrile Agrointeligența și pe
    Google News, Facebook, LinkedIn, X, YouTube și TikTok

    Te-ar mai putea interesa

    După Mercosur, fermierii vor fi loviți de acordul cu Australia. Cote uriașe la importurile de carne Cultivatorii de sfeclă de zahăr l-au convins pe Florin Barbu să accepte o nouă producție minimă pentru subvenția APIA Ionică Sterp, APC: Taxele pe care un oier le plătește pentru pășune au ajuns la 1.700 de lei pe hectar Apele Române – replică dată lui Gigi Nețoiu: Ferma funcționa fără acte de reglementare, cu risc de inundații APIA confirmă noul val de plăți la subvenții. Schemele care se achită acum fermierilor la nivel național

    Ultimele știri

    Gata cu „proaspătă” din congelator: carnea „decongelată” va trebui etichetată clar la raft Ministrul Barbu, față în față cu oierii: bani pentru mieluțe, reguli la pășuni și medicii veterinari George Simion, AUR, anunț în premieră: ”Vrem Ministerul Agriculturii” Florin Barbu: plafonare automată la alimente dacă inflația trece de 5% Șeful ANSVSA: Nicio fermă din România nu este afectată de PPA; 24 de focare în gospodării și la mistreți