Crescătorii de bovine, la MADR. Subiectul principal: Plata subvenției APIA pe cap de animal
Roxana Dobre -
Asociațiile din sectorul zootehnic, crescători de bovine din rasele de carne și lapte, la București, pentru discuții cu conducerea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR). Pe masa discuțiile s-au aflat în principal propunerile fermierilor pentru modificările aduse la subvenția pe cap de animal, Sprijinul Cuplat Zootehnic (SCZ) în 2022 pentru care țările membre trebuie să trimită propuneri până la 1 august 2021. În plus, fermierii au deschis și subiectul urșilor care atacă fermele dar și a Planului Național Strategic (PNS), document ce trebuie finalizat de țara noastră până la sfârșitul anului.
”Întâlnirea de astăzi a avut ca subiect principal Sprijinul Cuplat Zootehnic (SCZ) 2022 pentru că până la 1 august se pot face notificări la Comisia Europeană (CE) în cazul în care statul membru dorește să aducă modificări la schemă. În principiu majoritatea asociațiilor participante au susținut să rămâne aceleași reguli ca cele din acest an, având în vedere că vorbim de numai un an rămas pentru perioada de tranziție. Domnul ministru a spus totuși în cazul în care sunt ceva observații să trimitem în câteva zile ca să analizele ministerul dar repet, în principiu pentru 2022 nu susținem schimbări”, ne-a precizat Dumitru Grigorean, președintele Asociației Crescătorilor de Bovine pentru Carne din România (ACBCR).
O altă discuție pe care crescătorii au avut-o cu ministrul Oros a fost legată de problema urșilor care atacă animalele din ferme. Aceștia au obținut din partea lui Adrian Oros promisiunea că va susține astăzi în ședința de Guvern Ordonanța de urgență care prevede situațiile în care urșii pot fi alungați, relocați sau extrași.
”Am adus în discuție și problema urșilor, pentru că domnul ministru a plecat direct la ședința de Guvern. Principala noastră solicitare pentru ziua de astăzi a fost să susțină OUG care intră astăzi în prima lectură la Guvern, deja celebra ordonanță inițiată de Ministerul Mediului, legată de urși, măsurile care se impun pentru a limita pierderile și atacurile asupra animalelor din ferme sau chiar a oamenilor. L-am rugat pe domnul ministru să susțină adoptarea cât mai urgentă a ordonanței și ne-a promis că va face acest lucru, că va ține cu fermierii și nu cu ursul. Până acum din păcate nu au văzut nicio intervenție deși noi am trimis adrese scrise. Noi am spus că nu suntem pentru omorârea urșilor sau a oricărei vietăți de pe această lume atâta timp cât ne putem duce viața și activitatea liniștiți”, a mai punctat Dumitru Grigorean care este la rândul său și crescător de animale.
Noul PNS: Ministerul Agriculturii, împotriva fermelor mici
Pe masa discuțiilor de la Ministerul Agriculturii s-a aflat și Planul Național Strategic (PNS), document ce trebuie finalizat de țara noastră până la sfârșitul anului.
”(…) S-au adoptat regulamentele europene pentru noul PSN, știți că s-au terminat negocierile, deși mai sunt lucruri de lămurit, până la sfârșitul lunii iulie ei sunt obligați să termine documentul și sa aprobe regulamentul astfel încât statele membre să trimită planul până la 31 dec 2021. Încă un aspect discutat astăzi și chiar i-am spus domnului ministru că de-a lungul mandatului său a spus că va fi un susținător al fermei de familie dar la Bruxelles, și anume plafonarea voluntară. Ceea ce cred eu că având în vedere ”competența și bunele intenții” ale majorității care s-au perindat pe la MADR, mă îndoiesc că noi la nivel național vom fi în stare să luăm o decizie corectă legată și de plafonare. Deci ideea era că din păcate ministrul agriculturii a susținut la Bruxelles fermierii mari. Ceea ce până la urmă, e bine, e rău dar trebuie să își asume acest lucru și noi trebuie să le spunem fermierilor pe care îi reprezentăm că România a susținut cei sub 10 la sută fermieri, din care 8 la sută sunt străini, care încasează subvențiile de ordinul zecilor de milioane de euro pe terenurile românești”, a spus fermierul.
Acesta a subliniat că un exemplu foarte concludent este cel din Insula Mare a Brăilei unde subvenția pe 10.000 ha de lucernă se exportă către țările arabe. ”Deci tot ce se produce în Insula Mare pleacă sub formă de furaje hrănește cămilele și ce animale mai sunt pe acolo. Ceea ce nu este rău dar nu este bine pentru fermierul român pentru că banii care ar fi rezultat prin plafonare în aceste ferme s-ar fi redistribuit către fermierii români. Și mai este și acel procent de 12-13 la sută care trebuia să fie redistribuit către fermele mici, a fost scăzut la 10 la sută. Deci e clar că presiunea fermierilor mari a fost și este în continuare foarte mare și este clar că ministrul agriculturii din România nu a ținut cu cei 90 la sută fermieri români care ar fi beneficiat de această plafonare”, a mai subliniat Dumitru Grigorean.
Conform unui comunicat dat după discuțiile cu crescătorii de către MADR, la întâlnirea de joi au participat: reprezentanți ai Asociaţiei Generale a Crescătorilor de Taurine din România – AGCTR (organizație afiliată Asociației Forța Fermierilor), ai Asociaţiei Crescătorilor de Taurine HolsteinRo, ai Asociației Crescătorilor de Vaci ”Bălțata Românească” Tip Simmental (organizație afiliată Asociației Forța Fermierilor), ai Asociaţiei Crescătorilor de Bovine Pentru Carne din România, Asociația Aberdeen Angus Romania, ai Asociației Angus Ro, ai Asociaţiei Crescătorilor de Bivoli din Transilvania, ai Asociației Crescătorilor de taurine „Brună- Schwyz” Maramureș, ai Ligii Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România LAPAR, ai Cooperativei Agricole „Someș- Arieș”, ai Uniunii de Ramură Națională a Cooperativelor din Sectorul Taurin-Bovicoop.
