• ABONARE
  • Contact
  • Publicitate
  • Anunțuri
  • Audiență
  • Rețele sociale
  • Informații
  • Știri
  • Subvenții APIA
  • Vegetal
  • Zootehnie
  • Bursă cereale
  • Agribusiness
  • ARHIVA
  • CĂUTARE
  • Bărbat din Neamț – infectat cu hantavirus. Animalele sunt principalul vector de transmitere la om

    Roxana Dobre -

    Un nou virus periculos, declarat de specialiști mai periculos decât Coronavirus, confirmat în țara noastră! Un bărbat de 72 de ani din Neamț a fost diagnosticat de medicii de la Spitalul Parhon din Iași cu o afecțiune rară: infecție cu hantavirus. Boala este transmisă de rozătoare sălbatice și provoacă febră hemoragică cu sindrom renal. Bărbatul locuiește în zona de munte, în comuna Ceahlău – Neamț, iar medicii spun că locuitorii din astfel de comunități sunt expuși la riscul de infectare.

    Potrivit www.digi24.ro, starea bărbatului este foarte gravă, deoarece are insuficiență renală și hepatică. În încercarea de a-i salva viața, medicii i-au făcut dializă, însă pericolul nu a trecut. Medicii spun că 80-90% din astfel de cazuri evoluează favorabil dacă sunt tratate la timp, chiar dacă perioada de convalescență este lungă, de aproximativ 6 luni.

    Care sunt simptomele

    Simptomele sunt remarcabil de similare cu cele prezente la pacienţii care se luptă cu Covid-19 şi includ probleme grave cu respiraţia, tuse, dureri de cap şi febră. Medicii spun că această afecțiune foarte rară este diagnosticată cu precădere în rândul oamenilor care locuiesc la munte, în apropierea pădurilor, dar există astfel de riscuri și pentru cei care merg în vacanță la munte.

    Boala se poate instala în urma consumului de apă din surse nesigure, dacă aceasta a fost contaminată de rozătare sălbatice. Începând din 2008, medicii de la Spitalul Parhon din Iași au tratat aproximativ 30 de infecții cu hantavirus. Cel mai recent caz fusese diagnosticat în 2019.

    Boala apare în urma consumului de apă din surse nesigure

    Hantavirusurile sunt virusuri cu genom ARN monocatenar trisegmentat care aparţin familiei Bunyaviridae, genul Hanavirus. Sunt agenţi etiologici a două sindroame clinice: sindromul pulmonar cu hantavirus şi febra hemoragică cu sindrom renal (grup de afecţiuni cu manifestări clinice similare: febra hemoragică epidemică, nefropatia epidemică şi febra hemoragică de Coreea).

    Gazda principală a virusului sunt rozătoarele, fiecare variantă de hantavirus fiind transmisă de un anumit tip de rozătoare. Sunt cunoscute mai multe variante de hantavirus responsabile de producerea febrei hemoragice cu sindrom renal.

    Omul de ştiinţă suedez dr. Sumaiya Shaikh a explicat recent că hantavirus a apărut pentru prima dată în anii 1950 în războiul american-coreean din Coreea. Se răspândeşte de la şobolani sau şoareci dacă oamenii îşi ingerează lichidele din corp, iar transmiterea om-om este rară. ”Vă rugăm să nu vă panicaţi, decât dacă intenţionaţi să mâncaţi şobolani”, a spus specialistul. Deşi hantavirusul este rar, acesta are o rată a decesului de 38% conform Centrelor americane pentru controlul şi prevenirea bolilor. Expunerea la urina, excrementele sau saliva rozătoarelor infectate poate duce la transmiterea virusului, aşa cum şi muşcătura şobolanului poate fi periculoasă.

    „Nu există niciun tratament specific, vindecare sau vaccin pentru infecţia cu hantavirus”, au avertizat specialiștii, spunând că pacienţii au de multe ori nevoie de îngrijiri pentru a-i ajuta în perioada de suferinţă respiratorie severă. Virusul poate duce la sindromul pulmonar Hantavirus (HPS), o afecţiune care infectează inima, plămânii şi alte organe prin slăbirea vaselor de sânge şi determinarea scurgerii acestora.

    În plămâni, se produs scurgeri de sânge care inundă sacii de aer, ceea ce face dificilă respiraţia pacienţilor. Când virusul infectează inima, se reduce capacitatea organului de a circula sânge prin organism. Acest lucru provoacă tensiunea arterială scăzută în mod critic şi o lipsă de oxigen în întregul corp, ceea ce poate duce rapid la insuficienţa şi moartea organului. Virusul este fatal între 35 şi 50% din cazuri.


    Te-ar mai putea interesa

    Macerat de coada calului – rețetă. Beneficii Agnes Jansen, olandeza care produce legume bio la Sărata: Mă pensionez și caut pe cineva să continue ferma Subvenții APIA 2024. Terenurile care primesc bani la hectar și cele care sunt scoase de la plată

    Ultimele știri

    Vremea se schimbă radical: vin ploile. Prognoza meteo actualizată! Urgent la APIA – ultima zi în care fermierii mai pot cere subvenția trimestrială Carne de miel nu doar de Paști. Strategia ing. Ionică Nechifor pentru a readuce oaia pe masa românilor