• ABONARE
  • Contact
  • Publicitate
  • Anunțuri
  • Audiență
  • Rețele sociale
  • Informații
  • Știri
  • Subvenții APIA
  • Vegetal
  • Zootehnie
  • Bursă cereale
  • Agribusiness
  • ARHIVA
  • CĂUTARE
  • Impactul social al Lanțului Scurt Alimentar

    Tiberiu Mitrea -

    Lanțurile scurte alimentare afectează societatea în ansamblul ei prin numeroase beneficii, cum ar fi economice, sociale și de mediu. UK Soil Association asociază controlul local sau regional al unei activități economice sau fizice cu capacitatea de a aduce beneficii prin definirea lanțului scurt alimentar. În definiție, termenul de local nu este atribuit unei scări specifice, mai degrabă se referă la un control economic al activității care se desfășoară la nivel local, astfel aducând o serie de beneficii. Sistemele locale alimentare sunt strâns legate de cooperare, echitabilitate și comportament etic.

    Resursele naturale, tradițiile, comunitățile și economiile locale sunt prezervate datorită lanțurilor scurte alimentare, fiind în opoziție cu sistemele agricole globale. Acest tip de discurs critică sistemele globale și tendința de a concentra toată producția în mâinile marilor corporații în detrimentul comunităților mai mici.

    Termenului de local îi sunt atribuite un set de valori, precum dezvoltare endogenă, comerț etic, tratament echitabil al muncitorilor, incluziune socială, dezvoltare durabilă a mediului. Fundația pentru Inițiative Alimentare Locale (Foundation for Local Food Initiatives (2003) Flair Report 2003: The development of the local food sector from 2000 to 2003, Bristol) a prezentat impactul sectorului alimentar local asupra dezvoltării durabile utilizând cinci puncte cheie:

    Impactul social al Lanțurilor Logistice Alimentare Scurte

    Impactul social al LLAS este descris deseori printr-o serie de termeni și concepte, cum ar fi încrederea, respectul, proximitatea socială etc pentru a putea defini relațiile sociale care se formează în cadrul acestor LLAS-uri. Din cercetările anterioare, cele mai semnificative concepte care formează impactul social prin dovezi calitative sunt:

    Interacțiunea socială, încrederea și integrarea socială

    LLAS-urile se bazează pe transparență, încrederea fiind o componentă de bază. Construirea de relații între producător și consumatorul final sunt esențiale și oferă o experiență unică. Metodele de producție sunt explicate consumatorului final, acestuia crescându-i gradul de încredere a produselor cumpărate. În diverse studii (Kirwan, 2004) , încrederea a fost examinată și s-a descoperit că aceasta este construită prin vânzarea directă, față în față. De asemenea, încrederea “nu se referă la produsul agricol, ci la noțiunea de încredere că poate conta pe metodele de producție ale fermierului, iar daca ceva nu este în regulă îl poate trage la răspundere” (Hendrickson and Heffernan (2002: 363) examined the Kansas City Food Circle (USA) . Încrederea pornește de la producător (încrederea că produce mâncare sănătoasă care este cumpărată de oameni cunoscuți).

    Sentimentul de a face parte dintr-o comunitate

    Aproximativ toate LLAS-urile încearcă să construiască în jurul lor comunități și relații puternice bazate pe diete sănătoase. Sistemele alternative de lanțuri alimentare pot regenera relațiile dintre producători decuplând relațiile politice și prin integrarea de activități la nivel personal, în favoarea cooperării spre inovare. LLAS-urile schimbă mentalități, pentru că doar prin cooperare, care este un element fundamental în dezvoltarea LLAS-urilor, se pot recunoaște și atinge beneficiile care apar din aceste activități.

    Amplificarea cunoștințelor / Schimbare de comportament

    Rezultatul participării într-un sistem de LLAS este încorporarea de informații referitoare la hrană și metode de producție. O astfel de creștere a informației poate duce la schimbarea stilului de viață. Într-un studiu recent a unei scheme de Agricultură Susținută de Comunitate în Anglia, s-a descoperit ca 70% din membrii și-au schimbat stilul de a mânca și de a găti. În principal, au început să folosească mai multe produse locale, de sezon și sănătoase.

    Tiberiu Mitrea este inginer agronom, mic producător în județul Sibiu, pasionat de inovație în agricultură având prima fermă din România care s-a folosit de rețelele sociale pentru a prelua comenzi și a livra lapte (2012). Implicat în comunitate, militează pentru o agricultură transparentă, lanțuri scurte alimentare și achiziții personalizate.


    Te-ar mai putea interesa

    Cultura cu care fermierii au obținut anul acesta un profit între 7.000 și 8.000 euro la hectar Ministrul Florin Barbu – anunț despre plata avansului APIA Cât costă un hectar de pământ în funcție de regiune. Piața terenurilor agricole, la zi

    Ultimele știri

    Guvernul a aprobat banii necesari pentru subvenția fermierilor care irigă Val de controale ANSVSA. Cine este vizat de verificări Pactul pentru o Politică Agricolă Integrată a fost lansat în cadrul Conferinței Naționale a Clubului Fermierilor Români