An greu pentru crescători: Pășunile sunt uscate! Dăm mâncare animalelor cât să nu se îmbolnăvească!
agrointeligenta.ro
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Pășuni uscate și producții în pericol la culturile furajere. O parte dintre crescătorii de animale se confruntă cu o situație grea și au ajuns să reducă rația de hrană pentru animale. Efectivele sunt furajate atât cât să nu slăbească și să nu devină vulnerabile în fața bolilor.
”Îi bai mare. În Mădăras, Ciumeghiu, Cefa, Sânnicolau Român, Girişu de Criş, în toată zona de sud a judeţului, păşunile sunt uscate. Pe hotare nu-i nimica. Pe păşune plătim taxe calculate după suprafaţa de masă verde, dar nimic nu mai este verde din iunie, că n-a mai plouat”, a declarat pentru ebihoreanul.ro Ionică Sterp, crescător de ovine din Mădăras, județul Bihor.
Din cinci coase la lucernă, oamenii au cules-o doar pe prima cât trebuia, iar din a doua abia între 10%, cei mai năpăstuiţi, şi maximum 50%, cei mai norocoşi. De următoarele nici nu s-a mai pus problema. ”Preţul la lucernă s-a dublat faţă de anul trecut. Un balot a fost 100 lei, acum a ajuns 200 lei, şi deja trebuie să le dăm la animale, că de pe păşune n-au ce mânca. La 1.000 de capete ar trebui să dau mai mult de doi baloţi la o masă ca să se sature. Le pot da cel mult un balot şi jumătate, cât să nu slăbească”, a mai spus Ionică Sterp.
Rația redusă de furaje afectează producţia de lapte şi de brânză. ”Pentru un kil de brânză trebuie 3-4 litri de lapte. În mod normal, de la 100 de oi mulgeam 25 litri, din care făceam cam 6 kilograme de brânză. Acuma, 100 de oi dacă dau 10 litri de lapte, pentru 3 kile de brânză. Dacă acuma le dau furaje, ce-om face la iarnă?”, se îngrijorează ciobanul.
Un alt fermier bihorean care se luptă cu seceta este Ştefan Maricec. Acesta creşte în Tărian 11 vaci, 4 juninci şi 15 viţei, un efectiv care a ajuns să fie considerat destul de mare după ce de-a lungul anilor locuitorii din mediul rural renunţă la creşterea animalelor fiindcă îşi pot cumpăra lapte, brânză şi carne din supermarketul de la oraş. Şi aici păşunea-i arsă, aşa că de la începutul lunii iulie hrăneşte animalele cu furaje.
”Nu le pot lăsa să slăbească, pentru că devin vulnerabile la boli. Şi anul trecut a fost secetă, dar anul ăsta-i catastrofal. Dacă nu aş fi avut salariu, că lucrez în construcţii, n-aş avea ce să le dau să mănânce”, spune bărbatul.
Practic, omul a ajuns să dea pentru hrana animalelor ce câştigă din salariu şi ce primeşte din subvenţii, care anul trecut au fost echivalentul a 380 euro pe cap de animal. La valorificarea laptelui a şi renunţat. ”Laptele e preluat cu 90 de bani litrul şi nu se merită. Acum trei ani am cumpărat tanc de răcire, dar banii primiţi pe lapte abia au acoperit consumul de curent”.
Seceta de acum s-a adăugat vechilor probleme, aşa că trebuie să scoată bani din salariu ca să cumpere fân şi porumb. ”Încă nici n-am socotit pierderile, mi-e şi groază”, spune Maricec, descurajat.
