• ABONARE
  • Contact
  • Publicitate
  • Audiență
  • Rețele sociale
  • Informații
  • agrointel.ro
  • Ştiri
  • Subvenții APIA
  • Vegetal
  • Zootehnie
  • Agribusiness
  • Anunțuri
  • ARHIVA
  • CĂUTARE
  • Ziua Cânepii 2021 la SCDA Lovrin, evenimentul care a reunit într-o dezbatere efervescentă academici, cercetători, fermieri și procesatori

    Daniel Befu -

    Cânepa – vedetă la un eveniment dedicat acestei culturi despre care cercetătorii spun că este o ”plantă a viitorului”. Stațiunea de Cercetare și Dezvoltare Agricolă (SCDA) Lovrin din județul Timiș a organizat joi, 26 august, ”Ziua Cânepii 2021” prima ediție care practic a ”spart gheața” și a adus un eveniment unic în peisajul agriculturii românești, tocmai prin prisma rarității acestei culturi, care în ultimele decenii a fost aruncată pe nedrept într-un con de umbră. Participanți au fost peste 60 de persoane, iar interesul a fost unul care nu poate fi pus la îndoială.

    Agrointeligența – AGROINTEL.RO a dialogat cu conf. univ. dr. Marinel Horablaga, directorul SCDA Lovrin, care ține ca prin acest eveniment să popularizeze și să promoveze de manieră activă ”cânepa de Lovrin”.

    Conf. univ. dr. Marinel Horablaga, directorul SCDA Lovrin

    Cânepa nu este un drog, ci o plantă pe care am putea să o numim «planta viitorului»

    ”În primul rând ne-am propus să facem cunoscute studiile pe care Lovrin le întreprinde în cercetarea și ameliorarea cânepii și să aducem în atenția fermierilor că există o instituție de cercetare care poate să elaboreze și niște tehnologii de cultivare. Până în 1989 această cultură avea o pondere foarte importantă ca și suprafață. În plus, vrem să arătăm că nu este un drog, că nu este o sperietoare, că de fapt este o plantă pe care am putea să o numim «planta viitorului». O plantă completă, aș putea să spun. De ce? Pentru că o folosim și în hrana animalelor, o folosim și în hrana omului, o putem folosi și în medicină, o putem folosi și în combaterea schimbărilor climatice și o putem folosi și în industria auto sau în industria textilă. Adăuga industria de construcții și chiar în cosmetică. Cu alte cuvinte, avem o mină de aur pe care până acum am ținut-o ascunsă sub bălării”, a spus directorul SCDA Lovrin.

    Legislația românească nu îi încurajează pe fermieri să cultive cânepă. Din contră!

    Evenimentul găzduit de SCDA Lovrin a avut ca scop și conștientizarea fermierilor în ceea ce privește o cultură ce le-ar putea întregi veniturile dar a dat ocazia celor prezenți să obțină direct de la specialiști sfaturi și schimburi de opinii cu privire la legislația în domeniu.

    ”Prin evenimentul de azi am vrut să scoatem «galeria minieră» la suprafață, ca oamenii să poată să vadă aurul din ea. Însă în sală s-au deschis, de asemenea și dezbateri referitoare la ce îngrădește legislația astăzi și la ceea ce ne permite. Din păcate, în România există o legislație cu multe lacune, care poate fi interpretată mult în defavoarea cultivatorului de cânepă”, a mai subliniat conf. univ. dr. Marinel Horablaga.

    Cercetătorul, profesorul și președintele ASAS Valeriu Tabără, la Ziua Cânepii 2021

    Surpriza de neegalat pentru invitații prezenți la eveniment a fost o lecție ”pe viu” ținută chiar în câmp de profesorul Valeriu Tabără, cunoscut, printre multe alte merite pe care le are, și pentru aportul său în cercetarea și ameliorarea cânepii, căreia i-a acordat 50 de ani ”de atenție”, studiu și lucrări științifice.

    ”Totodată cei prezenți au avut șansa ca în câmp să îl vadă în plenitudinea lui profesională pe cercetătorul Tabără (prof. univ. dr. Valeriu Tabără, președintele Academiei de Științe Agricole și Silvice n.r), omul care a trăit în ameliorarea cânepii de 50 de ani. S-a văzut că se simțea în largul lui ca și cercetător. Nu doar că știa foarte multe lucruri practice, de observație, despre plante, dar le-a și expus cu darul de a vorbi al unui profesor universitar. Cei prezenți au putut să înțeleagă caracteristicile fiecărui soi, expuse pe viu. Au fost îndemnați să pună mâna, să simtă mirosul, să vadă culoarea, să atingă porii și perișorii și să simtă diferențele între diversele varietăți. Oameni precum Valeriu Tabără sunt tiparele de cercetător senior pe care le are România. Din păcate, nu avem generația de cercetători de mijloc. Lipsește veriga de legătură dintre seniori și cei tineri. Cercetarea a luat copii care au învățat, pe care i-a crescut și ei și-au luat zborul. Au mers către mari companii, care au știut să-i plătească la adevărata valoare, într-un moment când sistemul de cercetare românesc nu a putut să le ofere siguranța zilei de mâine. De aceea, pe acei cercetători seniori de valoare care sunt încă activi, ar trebui să-i mai ținem angrenați în proiecte, cu speranța că în jurul lor se vor forma mici pepiniere de tineri cercetători. Dacă nu, cunoștiințele pe care le-am văzut astăzi exprimate plenar la profesorul și cercetătorul Tabără, se vor duce odată cu el”, declară directorul stațiunii de cercetări.

    Șeful de la Lovrin, co-autor al celui mai recent soi de cânepă al Stațiunii 

    Marinel Horablaga nu a fost prezent la ”Ziua Cânepii 2021” doar în calitate de amfitrion, ci și de coautor al celui mai recent soi de cânepă al Stațiunii Lovrin, context în care și-a permis și o abordare ușor mai personală. Noul soi de cânepă, omologat în 2019 și pus în vânzare din 2020, se numește Teodora, după numele nepoatei profesorului Valeriu Tabără, de asemenea co-autor.

    ”A fi creator de soi e ceva unic. E un sentiment similar cu cel pe care l-am avut atunci când s-a născut copilul meu. E un act de creație. Te simți exact ca și un artist. Soiurile respective la care ai pus suflet și la nașterea cărora ai participat, sunt ca și copiii tăi. Trebuie să fi un foarte bun artist și povestitor foarte bun deși, nici atunci s-ar putea să nu fie foarte completă descrierea. În plus, sunt niște sentimente foarte aparte care leagă oamenii între ei. Au venit foști cercetători, fete care au lucrat în cercetare și cu toții aveau un lucru în comun, acel ceva care-i face să se simtă ca niște frați și surori. Astea sunt sentimentele unor cercetători care au creat ceva”, crede directorul Stațiunii.

    Pentru SCDA Lovrin, care s-a remarcat drept una dintre cele mai dinamice instituții de cercetare agricolă din România, evenimentul a fost un succes.

    ”Am avut participanți din colțuri extreme ale țării, de la Bacău, Sălaj, fermieri din Târgu Mureș, Târgu Jiu, de la Salonta și Carei am avut prezenți prieteni care au o istorie lungă cu cânepa, reprezentanți ai unei cooperative de 15.000 ha din Timiș extrem de interesată să introducă cânepa în cultură. Am mai avut încă în sală patru domni din Italia, care sunt reprezentanții a patru firme italiene. A fost prezent și Laurențiu Pintrijel, producător din Botoșani, care totodată este și Președintele Asociației Naționale a Cultivatorilor de Cânepă Industrială, precum și o parte din conducerea companiei Cannah, cunoscutul procesator de cânepă de lângă Oradea, care exportă cu succes suplimente nutritive pe bază de cânepă în vestul Europei, SUA și Japonia. De asemenea i-am avut prezenți și pe colegii noștri cercetători de la Secuieni. Dragostea pentru această plantă, interesul și pasiunea pentru cânepă i-au făcut să nu pună în calcul distanța și efortul pe care-l fac ca să vină până aici. Mă bucură enorm de mult. Nu mă așteptam să vină oameni de la o asemenea depărtare de Lovrin”, a spus acesta.

    De la eveniment nu au lipsit nici reprezentanții Direcție Agricole Timiș, Inspectoratului de Calitate al Semințelor, Camerei de Comerț și Industrie Timiș, cercetători de la SCDA Turda și USAMV Timișoara, prin decanul Facultății de Agronomie, prof. univ. dr. Florinel Imbrea.

    ”În relația cu Universitatea lucrurile stau oarecum altfel. Eu provin din acea universitate și încă sunt cadru didactic acolo. De la Universitate, cadre didactice sunt totodată și cercetători aici, la noi la stațiune. Pe cânepă avem o colaborare strânsă cu dna. Prof. univ. Georgeta Popa, unul dintre cei mai importanți speakeri din cadrul «Zilei Cânepii 2021». Avem în vedere să dezvoltăm colaborarea cu Universitatea și în domeniul cânepii, deoarece la USAMV avem posibilitatea să facem unele analize pe care nu le putem face aici la noi la stațiune, dar și să avem în echipă cercetători de valoare de la Universitate care să poată să ne aducă plus valoare cercetătorilor noastre. În câteva cuvinte, colaborarea cu Universitatea este una bună și poate să fie și mai bună și cu o implicare mult mai mare a cât mai multor colegi din cadrul Universități”, apreciază șeful SCDA Lovrin.

    Valeriu Tabără, ”părintele” mai multor soiuri de cânepă 

    Valeriu Tabără, fost cercetător în cadrul SCDA Lovrin și cea mai titrată voce din România în domeniul cânepii a vorbit despre potențialul pe care planta.  „Indiferent de starea mea de sănătate, când vorbesc despre cânepă, eu mă simt în apele mele, pentru că fac treaba asta de 50 de ani și o fac, zic eu, ca profesionist. Despre cânepa însă vreau să vorbesc public cu atât mai mult, pentru că am fost pus în situații în care eram foarte aproape să rămân de unul singur, apărând-o. Suntem în fața unei plante aproape minune, cum mai sunt doar câteva, ca nivel de complexitate. Eu am lucrat 50 de ani pe cânepă. Sunt autor de soiuri și soiuri extrem de valoroase care s-au afirmat la nivel european. Lovrin s-a axat pe crearea de soiuri pentru producția de fibră, însă s-a dovedit că creațiile noastre genetice excelează inclusiv în privința unor obiective pentru care nu fuseseră create, respectiv în ceea ce privește compoziția chimică a plantei și a seminței, care recomandă cânepa de Lovrin în utilizarea medicinală, dar și în scop alimentar, prin calitățile uleiului și a proteinei de cânepă”, explică acesta.

    Ziua Cânepii, ediția 2021, a ieșit din tipare, din perspectiva atmosferei de dezbatere de idei, care a implicat și participanții din sală, atât privitor la soarta defunctei industrii de prelucrare a cânepii, care a înflorit în comunism, cât și a diminuării dramatice a suprafețelor cultivate după 1989.

    ”În cursul evenimentului de azi, s-a generat inclusiv o dezbatere vie între speakeri și o parte a audienței din sală, în privința oportunității legalizării cultivării cânepii care are un procent de THC mai mare de 0,2%, pentru utilizare în scopuri medicinale. Însă noi, ca cercetători în domeniul cânepii, nu promovăm o astfel de abordare, deoarece creșterea procentului de THC peste acea limită ne duce pe un teren periculos, cel al cânepii de tip drog. Orice astfel de cercetări privind oportunitatea cercetării și cultivării de cânepă cu THC peste limitele legale, este apanajul autorităților din sfera medicală. Cunosc însă foarte bine dificultățile specifice cu care se confruntă cultivatorii de cânepă, tocmai din cauza legislației extrem de riguroase din domeniu. Eu m-am dus voluntar în procese ca să-i apăr pe cei care cultivau soiurile noastre de la Lovrin. Am avut un student care a murit din cauza cânepii și a presiunilor făcute asupra lui. Nu-mi face plăcere să îmi amintesc acel episod tragic, dar sunt obligat să vorbesc despre el. E vorba despre un inginer din Bihor care a cultivat cânepă pentru fuior și peste care au venit autoritățile cu atribuții pe antidrog, l-au terfelit și tratat ca pe un traficant de droguri, încât a făcut infarct din cauza asta. Eu l-am susținut în acele momente grele pe fostul meu student, însă nu a rezistat și a cedat. Nu susțin legalizarea cultivării plantelor cu un procent de THC peste 0,2%, ci problema numărul unu e alta, cea de a putea promova acea lege care se regăsește în Parlament ce reglementează utilizarea cânepii în scopuri medicinale în România. Aici mă refer la utilizarea în scopuri medicale a cânepii care se cultivă conform cadrului legal european, nu a cannabisului. De utilizarea cânepii ne leagă o străveche tradiție. Eu știu că de-a lungul istoriei românii nu au folosit-o niciodată sub formă de drog. Unii mai citează istoriile lui Herodot, sugerând că el menționează dacii ca utilizând sămânța de cânepă ca stimulent tip drog. Însă nu e vorba de daci, ci de sciți. Dacii nu au folosit nici cânepa, nici macul pentru efectele halucinogene, ci, dacă au vrut să se înveselească, au preferat să bea o țuică și un vin bun”, nu s-a ferit să abordeze frontal această temă sensibilă, profesorul Tabără.

    Profesorul Valeriu Tabără alături de două foste studente care au realizări profesionale deosebite în sectorul agricol

    Pentru cercetătorul senior, poate cel mai mișcător moment a fost cel al regăsirii foștilor săi colegi, alături de care a făcut ani de zile cercetare. ”La «Ziua Cânepii 2021» am avut șansa să mă întâlnesc cu coautorii alături de care am lucrat cot la cot pentru crearea soiurilor de cânepă de la Lovrin. A fost o mare bucurie să îi văd așezați ca și excepționali profesioniști. Una dintre fete, Carmella Duma, coautoare a unui soi alături de mine, în prezent lucrează la Bayer, unde ocupă o poziție onorantă de responsabil pe departamentul tehnic, iar cealaltă dintre fete e unul dintre primii angajați ai APIA, la momentul înființării, care deși are o carieră de bun profesionist ca funcționar public, am simțit din emoția ei, că are nostalgia perioadei când făcea cercetare. Din păcate, această generație de tineri excepționali noi nu am putut-o păstra în institute și stațiuni, din cauza convulsiilor tranziției, în care cercetarea a fost o cenușăreasă, exclusă sistematic de la finanțare. Și e normal ca în acest context, tinerii valoroși să fi fost absorbiți de corporațiile performante sau de instituții care îi remunerau corect”, conchide președintele ASAS, Valeriu Tabără.

    Din cânepă se pot face și bioplastic și whisky

    Alți speakeri au fost drd. ing. Anca Panda, șefa laboratorului de cânepă din cadrul SCDA Lovrin, care a descris specificitățile fiecăruia dintre soiurile create de către stațiune și dr. Ciprian Buzna, directorul științific al SCDA Lovrin, care a abordat istoria acestei plante, dar și potențialul ei economic.

    ”Cânepa poate avea întrebuințări în toate ramurile economiei, însă vreau să amintesc câteva care m-au surprins și pe care le-am aflat personal, în vizita întreprinsă înainte de pandemie în Oregon, SUA, la invitatia Global Hemp Innovation Centre din cadrul Oregon State University. Am fost uimit să aflu de o serie de aplicații pe care nu le cunoșteam. S-a creat un bioplastic biodegradabil, ce are în compoziție fibre mărunțite de cânepă, la care se adaugă un liant, tot natural, extras dintr-o algă marină. Produsul obținut rivalizează ca proprietăți în proporție de 1:1 cu plasticul clasic produs din hidrocarburi, care din păcate este nociv este pentru mediul înconjurător. Inclusiv rădăcina de cânepă se folosește cu succes în SUA pentru producerea băuturilor spirtoase gen whisky. Însă ce m-a frapat cel mai tare a fost interesul unor mari firme de acolo, pentru cânepa românească în particular și cea est europeană în general, datorita acestui «parfum» caracteristic, cu potențial foarte mare în industria aromelor alimentare și a parfumurilor, spre deosebire de cânepa industrială nord americană, care a împrumutat mirosul surorii sale mult mai controversate, Cannabis indica, cunoscută și ca marijuana”, explică Ciprian Buzna.


    Aplicația Agrointeligența

    CLICK AICI pentru a instala GRATUIT aplicația Agrointeligența pentru Android sau iPhone!

    Te-ar mai putea interesa

    Se înregistrează zbor intens al fluturilor de Helicoverpa armigera la porumb Inatreq™ Active a fost aprobat în UK! Cultivatorii de cereale britanici au acum fungicidul Univoq™ pe bază de Inatreq™, o moleculă activă de ultimă generație MICHELIN Ultraflex, anvelope cu un impact semnificativ ȋn creşterea producţiei şi scăderea costurilor

    Ultimele știri

    Ziua Porumbului 2021 la Vezendiu, un eveniment-cheie pentru nord-vestul României, unde jumătate din suprafețe sunt cultivate cu porumb Legislație nouă pentru exploatarea terenurilor. Anunțul făcut de europarlamentarul Dan Motreanu! Chiar nu vă pasă de fermieri?! Semnal de alarmă tras la Bruxelles despre situația producătorilor de hrană!