Lege votată în Senat! Pierderile cauzate de animalele sălbatice – achitate fermierilor de Ministerul Mediului!
Roxana Dobre -
Modificare la Legea vânătorii, adoptată de Senatul României pentru a facilita despăgubirea fermierilor care suferă pierderi din cauza animalelor sălbatice. Inițiativa depusă de senatorul George Scarlat alături de alături de alți parlamentari PNL prevede ca plata despăgubirilor să revină direct Ministerului Mediului, care mai departe va recupera sumele de la gestionarii fondurilor de vânătoare.
Fermierii sunt mai aproape de momentul în care li se va face dreptate după ce au sesizat de nenumărate ori că legea care prevede despăgubiri pentru pagubele produse de animalele sălbatice (Legea Vânătorii – nr. 407/2006) nu se aplică sau timpul de așteptare pentru soluționarea dosarului este extrem de lung. Astfel majoritatea producătorilor agricoli au obținut banii până în prezent doar în instanță și nu direct de la administratorii fondului de vânătoare, așa cum prevedea legea. Acest lucru urmează să fie schimbat de un grup de parlamentari ai PNL care au depus la Senat o inițiativă legislativă, pentru modificarea Legii nr. 407/2006, care prevede ca fermierii să fie despăgubiți direct de autoritatea centrală, adică Ministerul Mediului, și creștere numărul de intervenții ale administratorilor de fonduri cinegetice, la îndepărtarea faunei cinegetice la două în perioada de răsărire a culturilor și cel puțin patru în toată perioada de vegetație a acestora și suplimentar, la solicitarea scrisă a utilizatorului terenului agricol. Inițiativa parlamentară a primit astăzi și votul de aprobare din partea Senatului României, prima Camera sesizată.
”Astăzi, am susținut și am votat in Plenul Senatului modificarea și completarea Legii nr.407 vânătorii și a protecției fondului cinegetic. Despăgubirile cauzate de animalele din fauna cinegetică conform anexei 1 la lege, vor fi suportate de către autoritatea publica centrală, in speța Ministerul Mediului, urmând ca valoarea pagubelor sa fie recuperată de la administratorii fondului cinegetic în termen de 6 luni, dacă aceștia nu și-au respectat obligațiile privind cotele de recolta și cele 6 acțiuni de îndepărtare a animalelor( 2 acțiuni la semănat și 4 acțiuni in timpul vegetației) și ori de câte ori fermierii solicita in scris efectuarea de astfel de acțiuni de îndepărtate și extragere prin împușcare a acestor animale)”, a anunțat după vot senatorul PNL George Scarlat, unul dintre inițiatorii proiectului și susținătorul acestuia în parcursul legislativ, inclusiv în calitatea sa de președinte al Comisie de agricultură din Senat.
Președintele Comisiei pentru Agricultură, Industrie Alimentară și Dezvoltare Rurală din Senat, George Scarlat, a declarat pentru Agrointeligența – AGROINTEL.RO că în urma sesizărilor făcute de fermieri, împreună cu un grup de 30 de parlamentari PNL, a depus la Senat o inițiativă legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 407/2006 vânătorii și a protecției fondului cinegetic (L383/2021). Proiectul a fost dezbătut în Comisia pentru Agricultură din Senat și astăzi, luni – 11 octombrie, a primit votul decisiv astfel încât să își urmeze parcursul legislativ normal spre Camera Deputaților care este for decizional, Președintele României pentru promulgare și ulterior în Monitorul Oficial pentru a intra în vigoare. În paralel, Ministerul Mediului pregătește un proiect de hotărâre de Guvern care prevede normele de aplicare pentru legea care urmează să fie modificată în Parlament.
”Știți foarte bine subiectul cu partea cu despăgubirile referitor la fondul cinegetic, raportat la fermieri din cultura mare cât și la cei din sectorul zootehnic. Vorbim de urs sau pentru cultura mare de mistreț și căprior. În sensul acesta am avut inițiativă cu un grup de colegi de la PNL în care am stabilit ca despăgubirile pentru pagubele produse în fondurile de vânătoare să fie suportate în continuare de către autoritatea publică centrală care se ocupă de vânătoare și de fondul cinegetic și nu în relația directă cu administratorul fondului de vânătoare. Adică fermierii până acum erau lăsați de către stat să stea să își ceară drepturile de la administratorul fondului de vânătoare, ori acel administrator venea și spunea ori că nu a avut cotă de recoltă sau că nu i-a dat autoritatea publică centrală, adică Ministerul, sau că a dat de mâncare la animale dar nu poate să le păzească pentru că nu sunt toate ale lui. Sau cârdul acela de mistreți pe care l-ați văzut în porumb este în trecere și nu îl avea inventariat”, a precizat George Scarlat pentru Agrointeligența-AGROINTEL.RO.
Cotele de recoltă suplimentare, aprobate mai rapid
Conform legii aprobate de Senat, prima modificare propusă la Legea Vânătorii este pentru articolul 6, alin.(1) litera (f) care se referă la aprobarea autorizărilor suplimentare a cotelor de recoltă pentru speciile din Anexa nr.1 într-un termen mai scurt, în vedere salvării culturilor afectate de fauna cinegetică.
”Aici nu putem tot prin legea aceasta să clarificăm referitor la modul în care fac ei extracția pentru că spre exemplu la cerb, dacă se află în perioadă de interzicere a vânătorii, pentru că am înțeles că se cam bat cap în cap ceea ce este în Legea Vânătorii din punct de vedere a ocrotirii. Deci nu poți să te apuci că împuști cerbii în luna mai de exemplu. Dar noi ne-am dorit ca statul să nu fie un simplu arbitru între gestionarul fondului de vânătoare și fermieri. Atunci statul preia absolut toată răspunderea pentru partea de despăgubiri urmând ca în 6 luni, statul este obligat să se îndrepte către administratorul fondului de vânătoare și să își recupereze banii. Adică nu trimitem sarcina doar în cârca statului și atât. Ei trebuie să aibă răspundere pentru că ei gestionează. Sigur că trebuie să existe o balanță bine gândită astfel încât să nu se renunțe la administrarea fondurilor de vânătoare”, a mai precizat George Scarlat.
Mai mult, la același articol la litera (w) se precizează că, conform amendamentului aprobat de Comisia pentru Agricultură din Senat, Primăriile vor fi în continuarea implicate în procesul de evaluare a pagubelor și vor colabora cu gestionarii fondului de vânătoare conform unui model-cadru agreat, care va conține în mod obligatoriu prevederi clare de colaborare și informare periodică a unităților administrativ-teritoriale de către gestionari cu privire la obligațiile ce îi revin privind evaluarea populațiilor din speciile mamifere prevăzute la Anexa 1, realizarea cotei de recoltă, asigurarea hranei complementare, acțiunile de îndepărtare a faunei cinegetice la solicitarea utilizatorului terenurilor agricole, precum și asupra situațiilor în care se pot produce pagube proprietarilor de terenuri agricole sau animale domestice.
Astfel, pe lângă Anexa 2 se introduce și Anexa 1 care prevede și mistrețul printre speciile de interes cinegetic.
Despăgubirile vor fi suportate direct de Ministerul Mediului, care va recupera banii de la administratorii de fond
Noua lege propune ca daunele produse de fauna cinegetică să fie suportate de către autoritatea publică centrală pentru protecția mediului sau de autoritatea publică centrală care răspunde de vânătoare, urmând ca în cazul pagubelor produse pe suprafața fondurilor cinergetice, autoritatea publică centrală să se întoarcă împotriva gestionarului faunei cinegetice de pe cuprinsul fondului cinegetic în cauză, gestionar care se face vinovat de producerea pagubelor ca urmare a neîndeplinirii obligațiilor ce îi revin.
”(…) Și în acest sens tot ce vor fi pagube cauzate de către animale din fondul cinegetic, conform Anexei 1 la Legea 407/2006, atât în extravilan sau intravilan, despăgubirile vor fi suportate de autoritatea publică centrală care răspunde de vânătoare. Sigur că și în acest caz trebuie îndeplinite cumulativ câteva condiții de către fondul de vânătoare. Adică în funcție de ce cotă de recoltă ai, în primul rând gestionarul trebuie să își asigure, pe lângă cota de recoltă pe care o realizează, și hrana complementară, după caz, pentru animalele pe care le are inventariate pe fond”, a completat președintele Comisiei pentru Agricultură din Senat.
Administratorii fondului vor avea de executat mai multe intervenții de îndepărtare a animalelor sălbatice
Un alt articol care este propus spre modificare este art. 13, alin. (3) care prevede majorarea numărului de intervenții de îndepărtare a animalelor din culturile fermierilor, pe care administratorul fondului de vânătoare trebuie să le execute.
”Plus de asta am trasat gestionarului câteva sarcini prin lege, să execute minim două acțiuni de îndepărtare a faunei cinegetice (de la 3 în total cum prevedea vechea lege n.r) în perioada de răsărire a culturilor și cel puțin patru acțiuni de îndepărtare a faunei cinegetice în toată perioada de vegetație a acestora. Și suplimentar, la solicitarea scrisă a utilizatorului terenului agricol, ori de câte ori este nevoie. Aici am completat pentru că ei își pot face cele 6 acțiuni și zic că gata au încheiat sarcina. Deci am lăsat posibilitatea ca și fermierul să se adreseze în scris către ei iar administratorul are obligația să facă aceste acțiuni de îndepărtare, inclusiv prin extracție prin împușcare”, a mai precizat George Scarlat.
Acesta a subliniat însă că și fermierii vor avea obligații în continuare dar o modificare importantă este eliminarea prevederii privind existența gardurilor pentru împrejmuirea culturilor agricole. ”Dar aici nu aș vrea să se înțeleagă că fermierii pot lăsa spre exemplu stâna nesupravegheată că vine administratorul și păzește. Sau să lase animalele în pădure și dacă vine ursul mă duc la stat să mă plâng. Adică avem și noi ca fermieri o responsabilitate. Dar să nu mai mergem pe ideea aceea să dacă ai un lan de porumb trebuie să îți pui gard, să îl împrejmuiești. Păi ce facem că nici nu știm unde avem proprietățile mulți dintre fermieri, te apuci să faci garduri pe câmp? Noi am ținut cont de multiplele sesizări pe care le-am avut”, a mai spus parlamentarul.
Mai mult, noile prevederi reglementează că fermierii au termen până la 15 ianuarie a anului următor să recolteze culturile agricole, cu excepția pachetelor de agro-mediu. Vechiul termen era 15 decembrie.
La Ministerul Mediului se lucrează la o HG cu norme de aplicare
Reprezentanții Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor au afirmat faptul că o hotărâre de guvern, care conține norme metodologice referitoare la legea 407/2006, este în lucru în acest moment la minister și va fi definitivată și supusă spre dezbatere publică în viitorul apropiat.
”Din punct de vedere al birocrației sperăm să se meargă mai repede și sper să fie modificată prin norme. Avem discuții și am avut inclusiv săptămâna aceasta cu ministrul mediului, Tanczos Barna, pentru a urgenta hotărârea de Guvern pentru aprobarea normelor metodologice la această lege, pentru că partea aceasta trebuie să fie reglementată prin norme. Și mi-au promis că în maxim o săptămână o să le pună în transparență decizională pe site. Deci ca să nu mai fie acest conflict între fermier și administrator să vină presiunea direct pe autoritatea publică centrală pentru că într-adevăr până acum cred că 90 la sută din dosare au fost soluționate doar cu ajutorul instanței”, a mai spus senatorul George Scarlat.
Bugetul statului nu este afectat, banii se recuperează
Proiectul de lege prevede ca noile măsuri să intre în vigoare de la data de 1.07.2022 după adoptarea bugetului de stat pentru anul 2022 și includerea în cadrul acestuia a unui capitol necesar pentru acordarea de despăgubiri. ”Cu toate acestea nu va exista un impact bugetar final asupra bugetului de stat deoarece statul va recupera sumele acordate cu titlu de despăgubire de la persoanele vinovate de producerea prejudiciului”, se mai arată în document.
Proiectul de lege poate fi urmărit aici: http://www.cdep.ro/pls/proiecte/upl_pck2015.proiect?idp=19426
