Ing. Mihai Budai: În noul sezon agricol, vom avea costuri de 5.000-6.000 lei/ha
Daniel Befu -
Costuri mult mai mari pe hectar în noul an agricol, apreciază ing. Mihai Budai, tehnologul grupului Agroind Cauaceu, din județul Bihor. Agronomul a analizat pentru Agrointeligența modul în care s-a resimțit anul capricios din punct de vedere climatic în producții, într-o zonă în care accesul la irigații este unul extrem de limitat. Totodată, Budai, explică care sunt măsurile de tehnologie pe care fermierii le puteau totuși lua, pentru a-și limita pierderile.
Mihai Budai este unul dintre tehnologii cei mai experimentați de pe fâșia de vest a României. Mediul competitiv în care activează, precum și faptul că, în calitatea sa de consilier tehnic, ia contact nu doar cu portofoliul propriu de suprafețe administrate de Agroind Cauaceu, cât și cu problemele cu care se confruntă în câmp, peste an, fermierii din portofoliul Agroind, pe partea de distribuție de inputuri.
”An agricol care a încercat agronomul român”. Aceasta este ștampila pe care inginerul o pune sezonului agricol 2020-2021. ”Într-o medie generală, grâul, orzul și orzoaica au fost bine. A fost excepție plăcută la cereale păioase, cărora le dau o notă între 8 și 9. Mulțumirea a fost una medie la oleaginoase, iar la porumb, satisfacția a fost undeva între 6 și 7, în contextul în care dacă în anumite zone am obținut 11.000 lei/ha, în altele am făcut doar 3.000 lei/ha”, sintetizează impactul anului în rândurile fermierilor din arealul său.
Porumbul, un an greu pe 80% din suprafețe. Hibrizii semitardivi sunt marii pierzători ai lui 2021
Agronomul Mihai Budai a scanat rezultatele fiecărei culturi din arealul său de expertiză.
”Linia generală la porumb e așa, că 80% din suprafața județului Bihor va fi la o producție de 4,5-5,5 t/ha. Ceva plus o să rămână, în jur de, zic eu, între 500 și 1500 lei/ha, dar sunt 20% din zone, unde producțiile sunt de la 8 t la 10 t și chiar la 11 t/ha. Arealele favorizate sunt acele zone care se apropie de munte. Vorbim aici de Tinca, Arpășel, Batăr, zona aia care se apropie de dealuri și zona de la jumătate din suprafața Diosigului, Valea lui Mihai, Tarcea, în zona dinspre Satu Mare. Diferența între producții slabe și bune au făcut-o cei între 80 și 120 l/mp de ploaie care au fost în plus în acele zone în perioada iulie. În zona de la Biharia și până aproape de Salonta, în 145 de zile au căzut 28-30 l/mp de ploaie, dar în ploi care nu s-au putut lua în calcul, între 1 și 4 l/mp. Acele ploi nici n-au ajuns la baza plantei, dar mai să intre în pământ, în sensul că împrejurul plantei ploaia era absorbită de frunzele în proces de uscare, de moarte fiziologică. Nici nu se uda pământul”, radiografiază producția de porumb bihoreană din 2021 Mihai Budai. Acesta crede că prima consecință a producțiilor slabe, vor fi recenziile critice pe care fermierii le vor acorda fără milă anumitor varietăți de porumb, pe care le vor considera pariuri riscante. ”E clar că o să-și piardă foarte mult din piață hibrizii de peste 400 FAO, cei care înclină să fie semitardivi. Vor pierde teren. E normală această precauție, în contextul în care anul acesta, de bine, de rău, 4-5 t/ha tot au făcut cei semitimpurii. Vorbim aici de 300-350 FAO. Însă când ai trecut la semitardivi, 420-460 FAO, problema a fost că și producția a scăzut sub 3.000 kg/ha. De aceea eu cred că fermierii nu or să mai riște să meargă pe semitardivi”, declară inginerul Budai.
Potențialul irigabil în județul Bihor – limitat
Agronomul subliniază că absența precipitațiilor generează o mare provocare pentru fermierii din zonă, în contextul în care potențialul irigabil este extrem de limitat la nivelul județului Bihor și chiar și acolo unde ar fi potențial, explică acesta, sunt fermieri mici care nu-și doresc să se implice, prin investiții și muncă suplimentară, în punerea în funcțiune a unor sisteme de irigații.
Nota de pesimism a lui Mihai Budai continuă și pe partea de start a noului sezon agricol. ”Problema e că pe cele 80% din suprafețe unde în 2021 nu s-a făcut porumbul și floarea a fost mediocră și chiar slabă, acum există o problemă și cu răsărirea. În ultimele zile a plouat între 9 și 14-16 l/mp și a ajuns apa cu 2 cm sub nivelul seminței, dar n-a plouat suficient. Problema e că după răsărire, dacă nu vin ploi, culturile iar vor suferi. Plantele vor întârzia ca dezvoltare, neavând o intrare bună pentru iarnă. În zonele bune, adică pe 20-25% din suprafețe, vor fi producții maxime normale, putând ajunge la 4,4-4,6 t/ha, dar unde se suferă deja din cauza lipsei apei, acolo producția va fi limitată la 2,8-3 t/ha”, punctează Mihai Budai.
Cea mai importantă dilemă. Ce puteau face tehnologii pentru securizarea unei producții cât mai mari?
În condițiile în care factorul limitativ a fost apa și cu el nu s-a putut jongla de către fermieri, rămân restul armelor din arsenalul agronomilor, pe care le-ar fi putut uzita, pentru a limita cât mai mult posibil, pierderile de producție. ”Primul lucru, în condiții din acestea de stres hidric, e că trebuie combătuți dăunătorii care se dezvoltă în populații masive, în condiții de secetă. Asta pentru că avem atac puternic în aceste zone atât de Ostrinia nubilalis (Sfredelitorul porumbului) și multe plante sunt frânte de la mijloc, deasupra știuletelui. Totodată se intensifică și atacurile de Helicoverpa armigera, omizi care au mâncat din știulete și au oferit poarta de intrare pentru ciuperci din zona Aspergillus, Gibberella și Penicillium. De aceea sunt și vor fi probleme și de micotoxine la producția realizată, chiar dacă e mai mică”, detaliază inginerul agronom.
Totuși, acesta încearcă să liniștească temerile privitoare la declasarea producțiilor fermierilor din motive de calitate. ”Nu va fi depreciere de preț, pentru că o să se dea drumul la o larghețe mai mare a procentului de aflatoxină. Vor face asta pentru că n-or să aibă încotro, deoarece altfel n-or să aibă de unde lua marfă. America nu are. În SUA le-au căzut 30 milioane t de porumb, au căzut și în Brazilia și Argentina alte vreo 15 milioane t, au căzut și în Polonia și Ucraina vreo 10 milioane t. Dacă raportezi la nivel mondial cererea de plus 100 milioane t de porumb a Chinei, e clar că prețurile nu vor merge anul acesta în jos”, precizează Mihai Budai.
Costurile la hectar au explodat
Perspectivele pozitive de preț din 2021, nu e însă obligatoriu să rămână pe același trend și în 2022, atenționează Budai, care consideră contextul actual, în care inputurile au cotații extreme, unul vulnerabilizant pentru producătorii agricoli neprecauți.
”Prețurile nu vor merge în jos anul ăsta, dar ce se va întâmpla anul viitor în contextul mai mult decât dublării îngrășămintelor, nu știm. Pesticidele nu cred că vor crește mai mult de 15-18%, dar e bai că astăzi motorina se apropie de 6,5 lei/l și dacă într-o lună a trecut de la 5,5 lei/l la 6,5 lei/l, mi-e frică să nu urce cu încă 1 leu/l în intervalul următor. De aceea, pentru noul sezon agricol vom vorbi de costuri de 5.000-6.000 lei/ha. Ele nu vor mai fi de 3.000-4.000 lei/ha, ca până acum. Dacă ar fi să estimez un preț corect pentru producții, în contextul actualului cost al inputurilor, cred că nu mai putem vorbi de mai puțin de 1 leu/kg la grâu și porumb și de 2,5 lei/kg la floare și la rapiță. Acum sigur nu este nimic, deoarece dacă la anul țările care sunt mari producătoare de grâu și porumb vin ele cu producții la maxim, chiar cu 10-15% mai mult decât normalul pe care-l recoltau într-un an bun, s-ar putea ca în sud-estul Europei să avem prețuri de 80 bani/kg la grâu și porumb și de 1,7 lei/kg, până în 2 lei/kg la rapiță și floare, iar fermierii vor fi în corzi. Asta e problema cu bursele: «cum or să ne joace». Dacă n-o să fim solicitați la export de cereale și oleaginoase, va fi o problemă”, este marele semnal de alarmă pe care Mihai Budai îl trage, îndemnând fermierii la gestionarea cu precauție a fiecărui leu, dat fiind climatul general de incertitudine.
