Doi soți din Bihor își mută afacerea în afara țării: ”Pentru că nu dăm șpagă, mereu ieșim sub linie!”
agrointeligenta.ro
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Doi soți din Bihor au decis să își mute afacerile în afara țării. Cei doi au luat hotărârea la fiele unui șir lung de experiențe care le-a lăsat un gust amar și care i-a făcut să se simtă intruși în propria patrie.
”Plecăm din ţară nu pentru că ne-ar merge rău, ci pentru că lipseşte perspectiva”, spune Simona ilboacă. Alături de soțul ei, Nelu, o va lua de la zero din februarie în Fribourg, într-o fabrică sub un brand nou, elveţian.
Soţii Bişboacă au pariat pe inovaţie în domeniul suplimentelor alimentare după ce Simona, la întoarcerea după o bursă Erasmus în Bologna (Italia), s-a trezit că profesorul nu îi recunoaşte nota la oenologie. Obligată să reia materia, a descoperit că nivelul de antioxidanţi din vin este mult sub cel din struguri. „Diferenţa se regăseşte în sâmburii şi pieliţa care se aruncă”, explică Simona.
Cercetătoarea şi-a aprofundat investigaţiile în timpul doctoratului. „Laboratorul din Cluj era foarte aglomerat, aşa că în 2008 am ajuns la Oradea”, povesteşte ea. Universitatea de aici avea spaţii şi dotări, dar nu şi cercetare. „Aparatură cumpărată printr-un proiect de 4 milioane euro zăcea într-o clădire neîncălzită a staţiunii pomicole de lângă aeroport. Am scos-o din cutii, am pus-o în funcţiune şi e folosită şi azi”, zice Simona.
Aşa a descoperit, brevetat şi fabricat produse premiate precum Antioxi Vita, cel mai puternic antioxidant de pe piaţa românească, Propolis Esenţa, un antibiotic natural cu apă în loc de alcool, pentru a fi tolerat de copii, şi Fructonata, asemănătoare marmeladei, obţinută însă fără fierbere, conservanţi şi zahăr, pentru a păstra micronutrienţii şi gustul dulce-acrişor al fructului.
Simona a inventat şi pus pe piaţă peste 30 de produse, de la suplimente alimentare şi alimente bio până la cosmetice cu apă termală din Băile Felix şi uleiuri esenţiale pe bază de lotus şi iris.
În 2010 soţii Bişboacă au înfiinţat firma Phenalex, botezată ca o combinaţie, după phenolii care dau gust alimentelor şi numele băiatului mai mare al familiei, Alex. Cifra de afaceri a crescut treptat, de la 40.000 lei în primul an până la 3,5 milioane lei în 2020. Într-o fabrică ridicată de la zero la intrarea în Livada, Phenalex scoate acum, cu 9 angajaţi şi utilaje de 800.000 euro, un profit de un milion de lei pe an.
Firma a crescut fără fonduri europene pentru că, făcută la comandă, aparatura nu poate fi standardizată. De asemenea, şi fără alocări de la bugetul de stat, fiindcă patronii ei nu ştiu da atenţii. „Nu-mi place să dau şpagă. Când l-am născut pe băiatul cel mare m-am întors acasă cu plicul cu bani. Mi-a fost jenă să-l bag medicului în buzunar. De aceea, ca să evit, pe cel mic l-am născut, cu factură, la privat”, zice cercetătoarea.
Astfel, Phenalex nu câştigă nici finanţări pentru cercetare de la stat. „Pentru că nu dăm înapoi 10% din bani, ieşim tot sub linie”, zice Nelu. După eşecul de anul trecut s-au şi lăsat păgubaşi. „Tema de cercetare erau tratamentele alternative pentru prevenirea sau recuperarea după Covid, iar finanţarea au câştigat-o unii care făceau teste”, povesteşte bărbatul.
Citește articolul integral pe ebihoreanul.ro
