Dacian Badea – antreprenorul cu MBA în UK, la cârma celei mai mari cooperative de lapte bio din România!
Daniel Befu -
Dacian Badea coordonează Fermele Ecologice Silvania Cooperativă Agricolă, cel mai mare producător de lapte bio din țara noastră. Noul focus este pe procesarea produselor lactate, a cărnii și a uleiurilor vegetale, pe care le distribuie atât prin marii retaileri, cât și prin lanțurile de băcănii. Dar cine este Dacian Badea și cum a ajuns să fie absorbit de această nișă specială de business?
Cele 4 ferme componente ale Silvania Bio, răsfirate pe raza județului Sălaj, se apropie de o producție zilnică de 15.000 l de lapte ecologic. În principal producția e livrată către grupul francez Lactalis, olandezii de la Friesland Campina și sunt în discuții cu grupul Eurolact, pentru procesarea unei fracții din producția de lapte ecologic în București. Lor li se adaugă consumul in-house, generat de unitatea proprie de procesare a cooperativei. Silvania Bio și-a lansat în urmă cu un an chiar și un brand propriu ”Bioforia”, sub care comercializează atât o gamă de lactate bio, cât și ulei bio ecologic.
Carne de vită bio, un nou produs Silvania Bio
În această lună, Silvania Bio a lansat pe piață și primele produse din carne de vită bio, în urma unei investiții într-o unitate ultramodernă de abatorizare și procesare.
Dacian Badea, președintele consiliului de administrație al Fermelor Ecologice Silvania Cooperativă Agricolă, a avut, împreună cu întreaga echipă de parteneri din cadrul grupului Silvania Bio, viziunea că e un domeniu cu potențial economic. Ulterior însă, agricultura bio i-a acaparat cu totul.
”Înainte de orice dezvoltare pe care am inițiat-o și am realizat-o, noi am fost convinși de ideea de producție ecologică. Cu timpul, această idee a devenit o pasiune. Noi, cei de la Silvania Bio, credem că prin ecologie, aici în România putem crea o lume mai bună, prin mica noastră contribuție. Am realizat un lanț agroalimentar integrat pe partea de produse exclusiv ecologice. De la cereale și fân și până la produsul preferat, fie că e vorba de lactate, carne sau uleiuri, asigurăm întreaga transabilitate a produselor noastre, oferind astfel siguranța autenticității elementului ecologic. Brandul «Bioforia» a fost lansat de-abia în momentul în care am reușit să adăugăm și ultima verigă în acest lanț de producție, respectiv procesarea, ambalarea și distribuția. Practic «Bioforia» este elementul final al acestui efort de integrare într-o singură organizație a întregului proces de producție”, ne-a declarat Dacian Badea, președintele cooperativei Fermele Ecologice Silvania.
Portofoliul de produse al Bioforia are în componență la acest moment lapte, brânză proaspătă, telemea, ulei presat la rece și ulei extravirgin, de primă presă, bogat în Omega 9. Silvania Bio lucrează și la o linie de lactate acidofile, care va permite extinderea gamei cu iaurt, lapte bătut, sana și chefir ecologice. Produsele Bioforia sunt prezente în lanțurile de retail Kaufland, Cora și Mega Image, dar și în zece branduri de băcănii din București și într-un lanț de băcănii din Cluj Napoca.
De la imobiliare, auto și tipografie, la agricultură bio
Dacian Badea nu are profilul fermierului clasic. Nu are studii de profil și nu provine dintr-o familie de fermieri. Are însă un puternic background antreprenorial și o istorie personală care l-a făcut să înțeleagă și mai ales să simtă despre ce vorba de fapt în agricultura ecologică.
”Eu sunt din Zalău. Sunt crescut la oraș. Acum locuiesc în Cluj Napoca și practic fac naveta la fermele Silvania Bio. Sunt economist. Am absolvit la Babeș Bolyai în anul 2000 și pe urmă am făcut un master în administrarea afacerilor (MBA) în UK la University of Southampton. Pe parte profesională, practic, am fost implicat în afaceri ale familiei din Cluj Napoca încă de când am terminat facultatea, familia noastră derulând activități în imobiliare, în zona auto și deținând o tipografie digitală”, își rezumă Dacian Badea backgroundul de dinainte de intrarea în agribusiness.
În prezent, agricultura a ajuns să reprezinte cea mai importantă linie de business în care e implicat.
”La un moment dat, în urmă cu mai bine de 10 ani, am început să investim într-o afacere în domeniul agricol alături de partenerul meu Sorin Terheș și de acolo lucrurile au evoluat, s-au dezvoltat și practic astăzi domeniul agricol a devenit principalul nostru domeniu de activitate și interes. Inițial au fost cifre și planul de afaceri, însă cu timpul am simțit că lucrurile devin mai mult decât un business. Nu întâmplător am ajuns să ne găsim misiunea noastră în care spunem că vrem să creăm o lume mai bună și mai sănătoasă prin alimentele bio. Vedem în jurul nostru suferință, oameni bolnavi și multe dintre cauze gravitează în jurul alimentației nesănătoase din alimente convenționale, obținute din procesarea unor producții agricole chimizate. Vedem că acolo unde mâncarea e ieftină, sănătatea și asistența medicală sunt scumpe. Pur și simplu, noi, grupul de tineri din spatele Silvania Bio, am fost cuceriți la nivel sufletesc de tabloul ăsta care înseamnă nu numai alimentație sănătoasă, dar și producerea hranei păstrând o lume curată, o natură frumoasă, apa necontaminată și aerul curat. La un moment dat ajungi să le înțelegi, ajungi să le îndrăgești și să le simți, mai ales că ai copii pe care îi vrei să crească sănătoși și să se bucure de Planeta aceasta. Și mai mult, îți dai seama că nu ești un caz singular, ci, la fel ca tine, sunt și alte familii cu aceeași viziune și valori și atunci, pur și simplu vrei să faci lucrurile bine și sincer. Pentru că produsul de pe raft care este etichetat «ecologic» și perceput de populație ca fiind sănătos, trebuie să fie într-adevăr mai sănătos, adică să aibă transabilitate completă. Și noi ne-am făcut un scop în sine din a face produse fără compromisuri. La noi ecologic, înseamnă ecologic de la sămânța din brazdă până la produsul de pe raft și înseamnă că oamenii din spatele acestor produse sunt pasionați și trăiesc cu ideea de ecologie și bio în fiecare zi. Și pentru asta trebuie să construiești pe termen lung, să încerci fii «un răsărit zilnic» și nu «o cometă frumoasă» dar pentru o clipă”, explică Dacian Badea cum a ajuns să plonjeze cu toată ființa într-o activitate care nu ar fi trebuit să rămână decât o afacere.
Experiența din Marea Britanie l-a făcut să înțeleagă că România are un potențial enorm
Tinerii valoroși care studiază în occident, ajung cel mai adesea să fie asimilați, prin absorbția lor în companii care le cumpără competențele pe bani mulți și prin mirajul unei lumi cu o aură de forță, civilizație și progres. Însă în cazul lui Dacian Badea lucrurile s-au petrecut fix pe dos.
”Primul lucru pe care l-am observat în Anglia a fost că noi românii nu suntem cu nimic mai prejos decât ceilalți. Am avut acolo colegi din 52 de țări, am legat și prietenii puternice, dar cel mai important este că nu suntem cu nimic mai prejos nici educațional, nici cultural sau ca mentalitate față de orice altă nație. Lucrul acesta te ajută să ai încredere în forțele proprii. Ori de câte ori vedeam un exemplu de business interesant acolo, automat mă gândeam că se poate face și în România. Chiar dacă atunci nu aveam de unde ști că voi lucra în zona asta de agrobusiness, când vedeam acolo tot ce înseamnă câmpuri lucrate bine și grija pentru activitățile agricole până la stadiul de produse finite, deveneam foarte atent. Mi-aduc aminte că studiam cum își etichetau produsele proprii. Acum acele observații mă ajută în activitatea curentă. Un alt punct pe care l-am observat, este faptul că, acolo fiind, îți dai seama cât este de important caracterul unic al fiecărei nații, ceea ce îi este specific și cât este de important să ne păstrăm niște caracteristici proprii, să nu ne pierdem identitatea într-o piață globală, ci dimpotrivă, unicitatea noastră să o aducem ca un atu și să îi lăsăm pe alții să se bucure de ea”, sunt observațiile făcute de Dacian Badea din perioada studiilor la Universitatea din Southampton.
Glasul meleagurilor fabuloase ale Silvaniei l-a atras înapoi spre tărâmul unde a copilărit
Privind înapoi, Dacian Badea vede conexiuni nevăzute, care l-au condus înspre statusul actual. „Pe măsură ce sunt mai mult implicat în Silvania Bio, îmi dau seama că lucrurile nu sunt întâmplătoare. Eu am copilărit la țară și am avut bunici țărani care mergeau zi de zi și lucrau pământul. Până am terminat liceul, mergeam în fiecare vară la bunici și îi ajutam. Mergeam la diferite munci ale câmpului și oarecum mă regăsesc, mă redescopăr pe măsură ce sunt tot mai implicat în acest business, îmi redescopăr experiențele din copilărie și încep să privesc totul cu alți ochi. Afacerea noastră este o gospodărie tradițional românească, doar că la scală mai mare. Mult mai mare. Noi facem ecologic și sănătos, exact cum făceau bunicii noștri. Am învățat aceleași cicluri anuale pe care nu le conștientizam, copil fiind. Acum însă, reapropiindu-mă de agricultură, înțeleg cum era structurată viața bunicilor noștri în funcție de anotimpuri și vreme. Bunicii aveau bivolițe, porci, găini, oi, câine, pisică și bineînțeles, aveau și ”grădinuță”. Îi spuneau așa grădinii de zarzavaturi. Aveau o microgospodărie completă, încât pe tot parcursul anului aveau mâncare din producția lor. Bunica chiar și lâna de la oi o torcea și firul îl țesea la război. Avea și preocuparea asta. Mulgeam de multe ori cu bunicul bivolița. Era foarte mândru. Apoi venea și îl punea pe masă și mă îmbia cu lapte cald și era tare fericit când vedea că îmi place. Stătea timpul în loc în clipa aia pentru amândoi”, se emoționează antreprenorul când retrăiește acele clipe.
Anii copilăriei petrecute în satul Baica, comuna Hida, au reprezentat o școală care a dat sens întregului proiect antreprenorial de mai târziu, începând de la tipul activității agricole, axată pe producția ecologică, până la numele, cu puternică încărcătură simbolică ”Silvania Bio” și ”Bioforia”, alese ca simboluri pentru roadele trudei lor.
”Locurile unde am copilărit au atestată prezența umană din cele mai vechi timpuri, ceea ce înseamnă că au fost locuri primitoare pentru om. Într-o vară, eram în vacanță la bunici, când, visând că voi deveni arheolog, am găsit niște pietre cioplite care s-au dovedit a fi din neolitic, când le-am dus la muzeu să le arăt. Cel mai mult, de când eram copil, îmi aduc aminte cum mergeam și lucram la fân și toate operațiile de la cosit, tors, brazda, uscat, adunat, făcut căpițe, dusul acasă cu carul. Fânul mirosea bine. Mirosea a mentă, a natural, a miere, a pâine. Știu că mă trezeam cu vocea bunicii în urechi: «Haide că e soarele sus! E vremea să mergem!». Bine, nu era, dar asta era grija ei, să nu fie soarele sus și noi să nu fim plecați de acasă. Tot timpul era cu ochii pe cer să vadă dacă să mergem sau să nu mergem, oare va ploua sau nu? Când ești dependent de elementele naturii, instinctiv îți arunci ochii pe cer. Când ieșeam la câmp, era o întreagă poveste și întotdeauna, pe lângă uneltele agricole, aveam și undița cu noi. De aceea, eram cu atât mai harnic cu cât știam că la sfârșitul zilei, bunicii mă lăsau să stau și pe balta de lângă locul unde lucram. Lucram până la 5-6 după masa și pe urmă stăteam până la 8-9 la pescuit și știu că ajungeam acasă pe când vacile se întorceau acasă cu copii. Și era cel mai plăcut moment să ne strângem toți copii din sat. Ne strângeam în curtea bisericii – acolo aveam o bisericuță și acolo ne strângeam și povesteam. Bisericuța aceea din lemn e din 1615. Sălajul este Țara bisericilor din lemn. Aici sunt cele mai multe biserici din lemn din țară, pentru că timp de secole, românii nu au avut voie să facă biserică din cărămidă sau piatră. Ardelenii și-au păstrat însă identitatea în bisericile acelea din lemn, pe care le-au păstrat cu infinită grijă și le avem și astăzi ca un simbol al rezistenței lor. Ele sunt un simbol al rezistenței sufletești, în cele din urmă, pentru că o construcție care poate să ardă ușor, cu toate acestea a rezistat sute de ani. După sute de ani de ocupație, acei ardeleni au reușit să facă Unirea. Paradoxal, tot în Ardeal vedem pe de altă parte biserici fortificate, ale celor care nu dădeau voie oamenilor locului să construiască decât biserici din lemn, iar acele biserici fortificate stau goale astăzi. Nu degeaba ținutul nostru se numește «Țara Silvaniei». Relieful este peste tot format din dealuri cu păduri. Oriunde vezi pădure undeva în zare. Transilvania, partea de Românie atât de dragă nouă, își trage numele de aici, din Silvania. Transilvania este ținutul de peste pădure. Ca să ajungi în Transilvania, trebuia să străbați ținuturile acestea cu multe verde, cu umbrișuri și poteci prin pădure, cu natura frumoasă care ne inspiră. Toată această scenografie, ne ajută pe noi, cei de la Silvania Bio, să cristalizăm mai bine ce înseamnă conceptul de «ecologic» și de produs local”, descrie izvoarele istorice și geografice care reprezintă substratul din spatele acestei afaceri speciale.
În prezent Fermele Ecologice Silvania Cooperativă Agricolă funcționează cu 100 de salariați, având ca target realizarea unei producții biologice cu trasabilitate completă, «de la furcă până la furculiță». ”Uleiul produs de noi este produs atât din floarea soarelui făcută de noi, în nordul Transilvaniei, dar noi procesăm și floare românească adusă atât din Moldova, cât și din Dobrogea, deoarece capacitatea noastră de producție a uleiului este mai mare decât producția proprie. În schimb, pe lactate noi practic folosim doar lapte din producție proprie, pe care avem întreaga transabilitate, de la sămânța din brazdă produsă în agricultura vegetală, până la producția vegetală cu care furajăm animalele de la care obținem laptele și carnea pe care le procesăm sub forma produselor pe care tot noi le ambalăm și le distribuim prin diverse canale de distribuție”, declară președintele consiliului de administrație al structurii asociative.
