Fermierul Petrică Andrei a renunțat la culturile de porumb și floarea-soarelui!
Angelica Lefter -
Fermierul Petrică Andrei din județul Teleorman a luat o decizie radicală: a renunțat la culturile principale de primăvară – porumbul și floarea-soarelui, în favoarea celor de toamnă – grâu și rapiță, la care șansele de precipitații sunt mai mari.
Lipsa precipitațiilor din ultima vreme, dar și experiența anilor secetoși din trecut, i-au determinat pe unii agricultori români să renunțe la culturile prășitoare, respectiv la porumb și floarea-soarelui. Acesta este și cazul fermierului Petrică Andrei, administrator al S.C. Agrilemi S.R.L., care lucrează o suprafață de circa 1.000 de hectare cultivată cu cereale, în localitatea Mavrodin, județul Teleorman.
Fermierul Petrică Andrei a renunțat la culturile de porumb și floarea-soarelui din cauza secetei
Agricultorul a spus pentru Agrointeligența – AGROINTEL.RO că anul acesta a renunțat la cultura de porumb și floarea-soarelui deoarece s-a anunțat un an secetos, iar în zonă nu are posibilitatea irigării culturilor.
”Am semănat în toamnă 550 de hectare de rapiță, 400 de hectare de grâu și 100 de hectare de orz. Anul acesta am renunțat pentru prima dată la culturile de prășitoare din cauza deficitului de apă în partea a doua a anului. De obicei nu prea avem umiditate din cauza regimului de precipitații și din această cauză renunțăm la culturile de porumb și floarea-soarelui. Acum au venit 5-6 centimetri de zăpadă, dar regimul de precipitații este destul de scăzut, 6 litri pe luna ianuarie, 5 litri pe februarie, iar acum nu așteptam așa de mult și e foarte binevenită cantitatea de apă. Prin topirea zăpezii cred că se mai adună 5-6 litri de precipitații”, ne-a declarat fermierul Petrică Andrei.
Renunțarea la cultivarea de porumb și floarea-soarelui a adus și o irganizare mai bună a lucrărilor din fermă, spune agricultorul care ne explică cum în fiecare toamnă s-a confruntat cu o suprapunere a lucrărilor.”Acum ne-am încadrat cu lucrările care trebuiau făcute: arat, scarificat. Și lucrările de pregătire a solului erau bifurcate și pe partea de primăvară și atunci am forțat ca toate lucrările să le facem în toamnă, plus recoltatul. Totuși, factorul determinant a fost regimul de precipitații care la noi este deficitar în partea a doua a verii. Asta știm din experiența anilor trecuți pentru că nu prea au ieșit pe plus culturile de prășitoare, mă refer la porumb și la floarea-soarelui”, a declarat agricultorul teleormănean.
Problema irigațiilor, una dintre cele mai acute în ferma lui Petrică Andrei
Irigațiile rămân principala problemă în rezolvarea căreia, fermierul Petrică Andrei este dispus să acceseze, dacă va fi posibil, noi fonduri europene.
”Pentru fonduri europene am început prima dată cu SAPARD, la primele programe. Avem patru programe europene făcute, păcat că nu mai putem accesa acum nimic”, spune fermierul care este supărat că banii pentru investiții nu au fost gândiți pentru a-i sprijini pe cei care pot cu adevărat să deruleze proiecte de succes. Și poate un sprijin suplimentar pentru cei care vor să irige. ”Era bine-venit și pe partea noastră – că nu putem investi în sistemul de irigații, cu puțuri, pentru că este problema cu mediul. Este vorba de pânza de apă freatică, nu se va da aprobare să facem puțuri și nu suntem în sistem irigat, suntem departe de Dunăre și nu putem accesa ceea ce este important și de care depindem foarte mult, adică apa”, a menționat administrator al S.C. Agrilemi S.R.L.
Agricultorul deține o fermă tehnologizată și lucrează 70% din suprafață în tehnica minimum-till
Investițiile în fermă au fost făcute în timp, iar acum la ferma lui Petrică Andrei terenul se lucrează în tehnica minimum-till 70% din suprafața cultivată.
”Investim în fiecare an, utilajele sunt performante. Avem și depozitare în jur de 5.000 de tone în care putem păstra producția ca să o vindem la momentul la care trebuie. Am început să facem agricultură în 2000 și ne-am extins în timp. Dorim acum să rămânem concentrați la suprafața pe care o avem ca să o păstrăm și să o lucrăm în condiții bune și la timp. Cam 70% din fermă, având utilaje performante, o lucrăm în minimum-till”, a mai spus agricultorul.
Prețul grâului în creștere, de la 0,88 lei/kg la recoltare, la 1,65 lei/kg în prezent
Deocamdată, fermierul nu știe dacă va aborda și partea de cultură ecologică, însă a explicat că noua Politică Agricolă Comună cere ca această trecere să fie făcută într-un viitor apropiat, cel puțin pentru o parte din culturi: ”Vrând-nevrând, luând per ansamblu tot ce prevede PNS 2023-2027 vor fi eco-scheme, vor fi și pe partea ecologică o mare suprafață, că trebuie ajuns spre 30%. Nu știu în ce măsură vom face acest lucru, dar trebuie să ne adaptăm acolo unde suntem, adică în UE”.
Cultura de cereale este valorificată către traderi, iar până acum profitul a fost garantat. Și anul acesta prețul grâului a fost unul bun, așa că mizează în continuare pe această cultură și pe rapiță.
”Valorificăm o parte la recoltat pentru că trebuie să ne achităm de inputurile pe care le luăm, că de obicei le luăm cu bani la recoltat. Îngrășămintele de obicei altfel le luăm, în general cu bani și anul acesta am reușit să luăm la timp și nu am prins prețurile care sunt acum, au crescut cu 300-400%. Sperăm să nu avem probleme în fermă, chiar dacă inputurile au crescut foarte mult, sperăm ca și prețurile la cereale, cum se prezintă la ora aceasta, să rămână la un nivel bun. Cel puțin anul acesta nu simțim, dar pentru viitor vom vedea ce strategii aplicăm, dar pas cu pas le luăm ușor și sperăm să rămânem pe profit cum am rămas de când am înființat societatea. Către traderi valorificăm o parte de 40-50%, în prima parte a anului după recoltat, iar cealaltă jumătate mai târziu. La grâu, am plecat de la un preț de 0,88 lei/kg la recoltare și s-a ajuns la până la ora aceasta la ultima vânzare la 1,65 lei/kg, sau 1.650 lei tona, aproape că s-a dublat la ora aceasta. Anul trecut a fost un an mai bun, în prima parte a anului a fost mai bine, dar în a doua, la floarea-soarelui a fost producția pe jumătate față de zona de sud a județului spre Dunăre, dar e vorba de sol și de climă, regimul de precipitații este altfel acolo. Nu am avut alte probleme cu dăunători sau alte calamități, noi ne asigurăm de fiecare dată. În 2002 – 2003 nu am recoltat, am trecut și noi printr-un an foarte greu, iar de atunci ne gândim strategiile altfel, avem grijă la orice cheltuială pe care o facem pe hectar”, a punctat fermierul teleormănean.
Lipsa forței de muncă, o problemă anticipată de fermierul Petrică Andrei
Una dintre problemele care vor apărea pe viitor este lipsa forței de muncă. Deși, personal are cine să ducă mai departe activitatea agricolă, fiul său fiind cel care se implică de 10 ani în activitatea din fermă, în următorii 15 ani lipsa forței de muncă va fi mai mult decât evidentă.
”Forța de muncă este deficitară ca în general pe țară, nu vine nimic din spate, tot vorbim de licee agricole, de mecanizatori. Lucrătorii au o vârstă mai înaintată, în jur de 50 de ani, vom vedea ce facem, deocamdată nu ne facem griji pentru următorii 10-15 ani. Fiul meu a terminat facultatea la USAMV, deja i-am transferat, deja este asociat unic, are 10 ani de experiență. Și-a luat foarte în serios rolul, știe să se organizeze, deja se ocupă mai mult el, stăpânește aproape totul în fermă”, a adăugat Petrică Andrei, administrator al S.C. Agrilemi S.R.L.
Agricultorul Petrică Andrei, susținător al sportului, are teren de fotbal în fermă
Pentru că întotdeauna este bine să îmbini utilul cu plăcutul, dar mai ales pentru că este fan al FC Rapid București, Petrică Andrei, a mărturisit că ferma deține și un teren de fotbal, dar și o sală de sport, unde angajații au la rândul lor acces.
”Sunt suporter al Clubului de Fotbal Rapid. Avem și un teren în fermă, făcut încă de la începuturi unde au acces și angajații. Am și ajutat Rapidul la momentul respectiv. Suntem aproape și alături de ei dintotdeauna, sportul face parte din noi. Asta am făcut prima dată când am luat ferma și o sală de sport. Totul implică și aceste lucruri că sunt necesare în afară de muncă. Am prin această dragoste de un club muncitoresc, nu-mi plăceau cluburile departamentale, ne-am alăturat unui club care a trecut prin toate fazele. Nu lipsim de la București de la toate meciurile. Abia așteptăm marele Giulești, cu toate că este mai micuț, dar s-a făcut terenul și în această lună sperăm să-i tăiem panglica pe 26 martie”, a mărturisit agricultorul Petrică Andrei.
Fermierul Petrică Andrei: ”Pe Adrian Chesnoiu îl vedem un ministru foarte hotărât care lucrează bine cu mediul asociativ”
Administrator al S.C. Agrilemi S.R.L. este optimist în ceea ce privește viitorul agriculturii românești și vede în ministrul Adrian Chesnoiu o persoană dispusă la dialog.
”Se pare că va fi bine. Pe domnul Chesnoiu îl vedem un ministru foarte hotărât care lucrează foarte bine cu mediul asociativ. Chiar am avut niște discuții cu dânsul acum aproximativ 10 zile, pune problemele, le discută, le analizează, față de ceea ce am avut înainte sperăm că va fi bine și considerăm că vom face niște lucruri bune împreună”, a adăugat fermierul din județul Teleorman.
Deviza agricultorului pasionat de fotbal: ”Obligatoriu înainte!”
În viață, ca și în sport, important este să se meargă ”obligatoriu înainte”, chiar dacă vremurile par a fi unele destul de dure pentru toți.
”Le transmit fermierilor să aibă toată încrederea și să sperăm că ceea ce este astăzi, mă refer la războiul de lângă noi, să nu mai fie. Ne afectează foarte mult, în general pentru prețurile la inputuri, la îngrășăminte, care afectează economia fiecărei ferme. Le transmit speranță și încredere! Mergem mai departe. Noi avem o deviză a Rapidului: Obligatoriu înainte!”, i-a îndemnat Petrică Andrei, administrator al S.C. Agrilemi S.R.L. pe toți fermierii mici, mijlocii și mari ai României.
