Ing. Ileana Homorodean și ”rețeta” pentru producțiile de 12 tone/ha la porumb în ferma lui Dumitru Andreșoi!
Daniel Befu -
Inginera Ileana Homorodean este ”doamna inginer” pe care fermierul Dumitru Andreșoi se bazează pe partea de cultură vegetală din fermele sale, în care porumbul este cultura-cheie. Iar producțiile mari, de peste 10 tone la hectar, sunt de-a dreptul obligatorii în exploatația din Hunedoara unde hrana a zeci de mii de ovine depinde de ”rețeta” Ilenei Homorodean , de tehnologia pe care o aplică la prășitoarea de aur. În mod neașteptat, specialista a reușit să îi ”transmită” virusul și șefului ei care nu poate sta departe în campaniile agricole și care deja a deprins o parte dintre secretele unei culturi reușite de porumb.
Ileana Homorodean este, în mod formal, coordonatoarea sectorului de cultură mare al grupului agricol fondat de Dumitru Andreșoi și în care un mare sprijin vine din partea soției, Vionelia, și a fiicelor, care se implică și ele. În prezent, infinera Ileana Homorodean supervizează activitatea a 3 ferme amplasate în Băcia, Geoagiu și Turdaș, locații din județul Hunedoara, în luncile râurilor Mureș și Strei. Specialista vorbește în premieră pentru Agrointeligența – AGROINTEL.RO, despre parcursul său profesional și prezintă pentru fermierii interesați tehnologia aplicată în acest an la cultura de porumb pentru obținerea unei producții de 12 t/ha.
38 de ani de experiență în sectorul agricol
Dumitru Andreșoi nu a ajuns doar cel mai mare crescător de oi din Uniunea Europeană, cu un număr record de 60.000 de capete (oi mamă, miei și berbeci, cumulat) și cel mai mare administrator de pășuni, ci în doar 5 ani a ajuns și cel mai mare fermier de cultură mare din județul Hunedoara. Andreșoi nu este însă specialist în cultura mare, așa că, dincolo de componenta financiară, succesul afacerii agricole se datorează omului pe care l-a pus la cârma ultimului său pariu investițional. E vorba de discreta ingineră Ileana Homorodean (56 ani), care are 38 de ani de experiență în spate și alți 9 de pregătire de profil.
Deși e horticultor ca specializare, Ileana Homorodean are o vastă experiență managerială, atât în cultura mare, cât și în zootehnie și horticultură.
”Am început agricultura imediat după terminarea liceului agricol din Geoagiu, secția horticultură și am lucrat câțiva ani la CAP. Doar pe urmă am făcut Facultatea de Horticultură. După liceu, am început ca tehnician. La CAP era atât cultură mare, cât și livezi, vii și fermă de legume. Inițial am lucrat pe cultură mare. În ‘93, când am absolvit facultatea, CAP-ul s-a desființat și m-am mutat la Statiunea de Cercetare-Dezvoltare Pomicola Geoagiu, unde am activat în pomicultură, tot ca tehnician. După 5 ani am venit aici, chiar în ferma unde ne aflăm, ca șef de fermă. La acel moment era o fermă de legumicultură, cu suprafața de 250 ha. Era încă unitate de stat. De pe vremea lui Ceaușescu fusese gândită să funcționeze în regim IAS. Fiind pe un teren bun, aici se produceau foarte mult arpagic și ceapă, dar și rădăcinoase și căpșuni, pentru acoperirea cererii din județele Alba și Hunedoara. Am lucrat până în 2006 aici, în această fermă de legume. Deși era fermă legumicolă, se punea și cultură mare, pentru că trebuia să facem rotația culturilor. Până în 2006 am lucrat aici. Ulterior a intervenit problema retrocedării terenurilor, stațiunea mergea din ce în ce mai greu și am decis să mă mut la o altă fermă, mixtă, ce activa atât în zootehnie, cât și în vegetal, unde am administrat activitatea pe 1700 ha de cultură mare. După vreo 2 am fost numită director al unității și am primit în subordine și zootehnia respectivei ferme, adică 800 capete vaci de lapte, preponderent din rasa bălțată. În 2013 am decis să ajut pe cineva care tocmai preluase o fermă de 300 ha la Turdaș și care creștea și 400 vaci de carne. Din păcate, după 2 ani dânsul a avut un accident și a murit. Soția dânsului nu a mai vrut să continue, a vândut și cel care a preluat a fost domnul Andreșoi”, punctează Ileana Homorodean reperele importante din traiectul său profesional, de la începutul carierei și până în momentul când a început colaborarea cu antreprenorul hunedorean.
Pe Dumitru Andreșoi l-a cunoscut după ce, în urma unui consiliu de familie, acesta luase decizia de a porni pe un drum cu totul nou pentru el, cel al producției vegetale, având la acel moment ca target să crească ”într-o primă fază” până la o exploatație de 3000 ha.
”Cu dânsul am vorbit înainte ca el să preia ferma pe care eu o coordonam. În 2016 el preluase tot o unitate mică, de 350 ha. Era prima lui fermă, cea cu care a început. În a doua jumătate a anului 2016 am discutat amândoi și la acel moment mi-a propus să vin doar să mă ocup, așa, de departe, de coordonarea activității, pentru că era deja toamnă, începuse semănatul grâului și dânsul a vrut să pună grâu în acel an. Am acceptat să vin să-l consiliez, în paralel cu activitatea din cealaltă fermă. În 2017, însă, a preluat și ferma unde lucram și atunci mi-a propus să iau în coordonare întreaga sa activitate de cultură mare. Mi-a expus viziunea dumnealui de creștere a fermei. Pentru mine a fost o provocare, pentru că îmi place ceea ce fac și nu mă sperie nici 1.000 ha, nici 2.000 ha, nici spre 7.000 ha, cât avem acum”, își amintește inginera.
Fiecare dintre cele 3 ferme deține în prezent și câte o componentă zootehnică, manageriată separat de sectorul vegetal. Per total, Ileana Homorodean are în gestiune în jur de 3.000 ha arabile și 3.500 ha de pășuni și fânețe, de cositul și balotatul cărora se ocupă tot divizia de cultură mare.
Dumitru Andreșoi, un ucenic de nădejde, devenit numai bun de angajat ca specialist
Cu franchețea-i caracteristică, Andreșoi a admis că nu deține expertiza necesară pentru a coordona activitatea agricolă și i-a dat Ilenei Homorodean mandatul de a coordona operațional întregul sector de cultură mare.
”A spus de la bun început că nu știe nimic despre cultura mare. După vreo 2 ani, cam așa, deja știa hibrizii de porumb, erbicidele, îngrășămintele și când anume se aplică. Comparativ cu alții care vor să înceapă și nu au cunoștiințe de agricultură, dânsul mă uimește pe zi ce trece. Îl bănuiesc că studiază pe ascuns. Eu, în clipa de față, vorbesc cu dânsul ca de la agronom la agronom, în ceea ce privește orice lucrare. Dacă și-ar depune CV-ul pentru angajare în una din ferme, l-aș angaja oricând ca inginer agronom, dar și ca economist, pentru că e super bun în maniera cum gândește afacerile. Eu nu cunosc un om care să le chibzuiască așa de bine. Impresia mea, dar și a celorlalți care interacționează cu el, este că gândește întotdeauna de două ori înainte de a face un lucru și atunci, bineînțeles că toate lucrurile pe care le face îi ies bine. Și e foarte devotat. Aici, la ferma din Geoagiu ajunge pe la 7.00, însă în fermele zootehnice e de la 5.00. Iar în zilele când noi suntem la recoltat până la 11-12 noaptea și dânsul e acolo cu noi. Apare printre noi, așa în adidași, cum umblă el, îmi spune «doamna ingineră!» și se interesează de tot. Dimineața, avem obiceiul ca la început de program, ca acela dintre membrii staffului care ajunge primul, să facă cafeaua pentru toți. Apoi ne adunăm toți în sala de mese și în cele 10 minute cât bem cafeaua, punem la punct sarcinile de peste zi. E o atmosferă de familie. De multe ori se amestecă și domnul Andreșoi printre noi, dar nu e nici o problemă. Nu ne face deloc să-l considerăm a fi șeful nostru. Ne vorbește ca de la egal la egal. Se consultă pentru orice, chiar cu cel mai mic dintre angajați, deși este cel mai mare fermier din județul Hunedoara. E adevărat, se deosebește de noi prin faptul că nu bea niciodată cafea. Preferă mai degrabă un ceai sau bea un pahar de suc. Pe partea managerială, mi-a dat mână liberă total. Dânsul nu se bagă. Dacă eu zic că luăm îngrășăminte din tipul X sau Y, care consider că sunt necesare, niciodată nu a zis nu. La fel și cu semințele și cu orice fel de input, utilaje sau echipamente. În cele 3 ferme ale noastre se face tehnologie de vârf. Iar salariile noastre sunt printre cele mai mari din zonă. Într-adevăr, se și muncește, pentru că nu putem ca la atâtea hectare să ne luăm liber, sau să nu muncim și sâmbăta sau duminica uneori”, îl descrie din propria-i perspectivă pe Dumitru Andreșoi.
Marea parte a terenurilor lucrate sunt în lunca Mureșului și lunca Streiului
Cum întreaga carieră și-a desfășurat-o în zonă, Ileana Homorodean își cunoaște terenurile ca-n palmă. ”Noi avem 3 ferme în 3 locații: la Băcia, la Turdaș și la Geoagiu. Aici e o zonă foarte bună pentru porumb, în special, dar și pentru celelalte culturi. Am avut precipitații atât cât ne-ar fi trebuit, dar și mai multe decât ar fi trebuit. Avem lunca Streiului acolo, la Băcia și lunca Mureșului pe Geoagiu și pe Turdaș. E adevărat, avem și dealuri, că nu putem să lucrăm doar pe luncă, însă per total avem soluri grozave și bine amplasate. Nivelul de precipitații în zonă, de vreo 3 ani deja, a fost peste necesar. Ca producții, anul trecut ne-am închis la porumb cu o medie pe ferme de peste 10.300 kg/ha. La grâu am făcut 5.200 kg/ha și la orz 6.300 kg/ha. Anul acesta la grâu am făcut undeva către 5.000 kg/ha și la rapiță 3.000 kg/ha La noi predomină porumbul, cu o pondere de 70% din structura de culturi și păioasele 30%, dacă nu luăm în considerare lucerna și rapița, care ocupă suprafețe restrânse. Rapița am diminuat-o un pic, fiindcă îi trebuie teren foarte bun, pentru a da producții ridicate, cum ar fi cele de luncă și atunci e cumva la concurență cu porumbul, care e cultura cea mai profitabilă în zonă. Dacă noi vrem producții mari la porumb, atunci terenurile cele mai productive trebuie să le rezervăm pentru cultura de porumb”, explică Ileana Homorodean.
Dumitru Andreșoi vrea să introducă irigații în ferma de la Băcia
În ultima perioadă grupul de ferme vegetale și-a constituit propria flotă de transport, care aduce o economie și de 10% la nivel de cheltuieli, iar până la recoltatul grâului, vara viitoare, Dumitru Andreșoi va finaliza și construcția primului lot de silozuri ultramoderne, care, chiar dacă vor fi amplasate în cadrul fermei de ovine de la Bretea, vor stoca parte din producția fermelor vegetale din grup. Un alt proiect investițional vizat de antreprenor este introducerea irigațiilor în ferma de la Băcia, pe o suprafață de peste 100 ha, având ca sursă de alimentare cu apă râul Strei.
”E o locație cu condiții excelente. Acolo am obținut 14.000 kg/ha la porumb. Am tot citit articole în care scrie că fermierii au ajuns la 18.000 kg/ha. După ce introducem irigațiile poate 18.000 kg/ha nu vom reuși să producem, dar un 15-16000 kg/ha, trebuie să încercăm să realizăm”, crede specialista.
Tehnologia pentru 12 tone/ha la porumb în ferma lui Dumitru Andreșoi
Pentru producătorii interesați, Ileana Homorodean prezintă tehnologia folosită în grupul de ferme Andreșoi, pentru obținerea unei productii de 12 t/ha.
”Cultura premergatoare fiind porumbul și având și o fracție de terenuri necultivate achizitionate recent, în toamnă am scarificat la 50 cm, în primavară am discuit și am aplicat 250 kg/ha de NPK15:40:10, după care am pregatit patul germinativ. De la recoltatul pământului și pregătitul terenului, am pregătit pe moale, am semănat pe moale. Dacă nu făceam așa, nu reușeam să punem toată suprafața. La semănat, pe rând am aplicat 250 kg/ha NP 27:13,5. Am început semănatul la sfârșitul lunii martie, cu densitatea de 75.000 b.g./ha. Cultura a fost erbicidată preemergent cu Adengo-0,4 l/ha, iar în postemergență cu nicosulforon și un erbicid pentru buruienile cu frunza lată. Tot atunci am aplicat și un îngrășământ foliar cu Zn, în doză de 1,6 l/ha. În stadiul de 6-8 frunze, am fertilizat cu Nitrocalcar 400 kg/ha, în doua faze. Tot în stadiul de 8 frunze am fertilizat foliar cu Folimax N-Progress, în doză de 5 l/ha. Cultivăm hibrizi de la mai multe companii producătoare de semințe, dar ponderea principală o dețin hibrizii de la Corteva (P 9903, P 9978, P 9889, P 0217) și Monsanto (DKC 4391, DKC 4943, DKC 5092)”, exemplifică Ileana Homorodean.
O viață dedicată agriculturii
Undeva, la câteva sute de metri de albia șerpuitoare a Mureșului, nu departe de așezământul dacic Germisara, se află cartierul general de unde își începe ziua Ileana Homorodean. Un loc unde influența râului uriaș se simte din plin.
”Toamna avem ceață dimineața până pe la 9.00. Dimineața intrăm așa, într-o zonă unde nu mai vedem nimic, doar alb de nu se vede om cu om mai departe de 10 metri. După aceea aburii se ridică și iese soarele”, descrie atmosfera matinală a sezonului în care ne aflăm.
Tot aici e locul unde la prânz, când nu e hăt departe, pe câmp, apucă să mănânce pe fugă sandwich-ul adus la pachețel, înainte de a sări în mașină și a se pierde în ogor. ”Apusul e foarte fain. Și încărcat de liniște, că noi suntem pe câmp. Nu prindem apusul în fermă. Pentru mine, agricultura e totul, bineînțeles, după familie că am și eu o familie pe care o văd doar seara. De multe ori când pun capul pe pernă mă gândesc: «Mâine ce am de făcut?», ori «Dă Doamne să vină ploaia», când suntem în deficit cu apa, sau «Doamne, dă să răsară», după semănat. Când mă trezesc, la fel. Pentru mine nu e o obligație a veni la serviciu și nici nu vin pentru că îmi trebuie bani, ci vin pentru că îmi place ce fac. Mă bucur că avem utilaje super-performante, că putem face lucrările așa cum trebuie și sunt sunt super-fericită atunci când văd că s-a făcut lucrarea cum trebuie și când văd că plăntuța a început să răsară. Pentru mine asta e cea mai mare bucurie, să văd rezultatele”, se împletesc până la contopire profesia cu destinul la Ileana Homorodean, această specialistă cu aproape 4 decenii de activitate în spate.
