Asociația ”Păstorul Crișana” – ședință tehnică anuală: ”Țurcana e ca femeia româncă. Cere puțin și dă tot ce poate. Ar trebui să fie cunoscută peste tot în lume”
Daniel Befu -
Şedinţa tehnică anuală a Asociației Crescătorilor de Ovine ”Păstorul Crișana” Arad s-a desfășurat în intervalul 9-11 martie, lângă Sibiu. La eveniment au participat 130 de reprezentanți a 39 de asociații acreditate de ANZ pentru efectuarea controlului performanțelor de producție, provenite din 38 de județe de la nivel național.
Prima decadă a lunii martie s-a încheiat cu o ședință tehnică de proporții a celui mai mare registrul ovin la nivel național. E vorba de Registrul Genealogic ”Păstorul Crișana”, care gestionează în teritoriu activitatea de controlul performanțelor de producție pentru 4.000 de ferme, cu un efectiv cumulat de 1,2 milioane capete ovine. De menționat că în 2007, Asociația Crescătorilor de Ovine ”Păstorul Crișana” Arad, organizație membră a Asociației Forța Fermierilor, a fost prima structură de profil acreditată în România pentru efectuarea controlului performanțelor de producție.
Amfitrion al întâlnirii a fost crescătorul de oi arădean Nicolae Cioranu, președintele Asociației Crescătorilor de Ovine ”Păstorul Crișana” Arad. La lucrări au participat ministrul Agriculturii, Adrian Chesnoiu, secretarul de stat în ministerul Agriculturii Antal Szabolcs Barabási, proaspătul director general al Agenției Naționale pentru Zootehnie (ANZ) Florinel Bîrcă, directorul general adjunct al ANZ Constantin Viziteu, fostul ministru al Agriculturii Valeriu Tabără, în calitatea sa de președinte al Academiei de Științe Agricole și Silvice Gheorghe Ionescu-Șișești, profesorul de managementul producțiilor animale din cadrul Facultății de Ingineria Resurselor Animale și Alimentare a Universității de Științele Vieții ”Ion Ionescu de la Brad” Iași, precum și Mîndruţa Mitru, șef serviciu în cadrul ANZ și dr. Theodora Chesnoiu, director în cadrul ANSVSA.
Nicolae Cioranu, președintele ”Păstorul Crișana”, consideră că evenimentul a reprezentat startul optim de care asociațiile de crescătorii de oi aveau nevoie, ca activitatea lor să se deruleze fără sincope în 2022.
”Am analizat impactul modificărilor din legislație. De asemenea, am discutat metode prin care să realizăm perfectarea activității după ce am pus sub lupă aspectele care au mers mai greu anul trecut. E drept că în 2021 am întâmpinat dificultăți dintr-o cauză exterioară nouă. Am întârziat tunsul animalelor din cauza vremii. Anul trecut ne-am lovit de intemperii tardive și temperaturi foarte scăzute. Dacă vă mai amintiți, au fost areale cu temperaturi de îngheț și la 1 mai. Din cauza vremii reci, nu s-a putut bonita tineretul la timp, pentru că a trebuit să așteptăm. Anul acesta sperăm să nu ne mai confruntăm cu dificultăți de acest fel, în care vine registrul, cu condițiile lui de punere în aplicare și noi să nu putem realiza bonitarea din cauză temperaturilor negative de afară, a lapoviței și ninsorilor. Un alt element cheie al ședinței tehnice de lucru a fost sesiunea de întâlniri cu invitații noștri. În special în urma întâlnirii cu ministrul Adrian Chesnoiu, în mintea reprezentanților celor 39 de asociații prezente, s-au lămurit foarte lucruri, de la neclaritățile din jurul PNS, până la rațiunile din spatele deciziei de renunțare a măsurii de bunăstare pe sectorul ovin. Poate cel mai important, după ce domnul ministru ne-a explicat de ce nu are bani pentru ajutorul de Covid-19 pe ovine, sala a votat în unanimitate, ca gest de solidaritate, că acceptă să piardă ajutorul de Covid-19, ca acesta să fie direcționat înspre două ramuri greu încercate în ultimul an. E vorba de crescătorii de suine și păsări”, punctează crescătorul de oi arădean.
Medicul veterinar Andreea Dagău, coordonatorul Registrului Genealogic la rasa Ţurcană din cadrul ”Păstorul Crișana”, sintetizează tematicile abordate la eveniment: ”În cadrul întâlnirii de la Sibiu, s-a făcut prezentarea publică a activității desfășurate în 2021, am verificat rezultatele împreună și am discutat despre sezonul trecut de control, am studiat evoluțiile producțiilor de carne și lapte, etapele de parcurs în noul an, cu termenele limită pentru adunarea datelor de control oficial, despre ce ține de controlul efectiv, despre introducerea în baza de date electronică, mai ales că fiecare asociație prezentă a avut prezent și un reprezentant din staful tehnic pe partea de baze de date. Am dialogat despre procedurile de emitere a certificatelor zootehnice, despre procedurile de bonitare și despre modul de eliberare a adeverințelor către APIA pentru fermieri. Am făcut o analiză a structurii registrului pe categorii, ce animale avem în principal, în suplimentar, câte vor fi eligibile pentru agenție în următorul an în secțiunea principală. Totodată am discutat despre noul PNS, care fost pus în dezbatere publică”.
Cel mai important element a fost analiza evoluției procesului de ameliorare derulat la nivelul Asociației Crescătorilor de Ovine ”Păstorul Crișana” Arad.
”Există un grad de creștere clar observabil și la lapte și la carne, pentru că în fiecare an fermierii rețin produșii de la animalele performante și automat și produșii lor au performanță mai mare. Altfel nu ar avea rost efectuarea controlului și menținerea animalelor în registru. Ce am observat și ne bucură, e că există o cerere tot mai mare de animale cu performanțe notabile în producția de lapte. Există o deschidere spre micul producător de lactate, după modelul occidental. În Austria autoritățile încurajează opțiunea pentru mine, consumator, să merg să cumpăr lactate de oaie direct de la crescător, la poarta fermei, nu de la supermarket. Pe partea de carne stăm și mai prost, din cauză că nu s-a găsit încă o soluție dinspre autorități pentru punctele de sacrificare la poarta fermei”, explică specialista. De asemenea, aceasta și-ar dori ca factorii decizionali să sprijine mai mult performanța în domeniul ovin. ”Am făcut în registrele genealogice un pic de performanță și ar trebui să se susțină ameliorarea și fermierii care au lucrat și care sunt în registre de ani mulți, să fie mai bine răsplătiți. Din 2007, de când suntem acreditați, am evoluat și ajuns la un anumit nivel care chiar se vede. Se constată inclusiv un grad de educație a fermierului. Mergi în ferma lui și găsești registrul individual al exploatației, găsești registrele de montă și fătări. Oamenii conștientizează și chiar poți lucra cu acești oameni. Ei și animalele lor performante ar trebui răsplătite. Să se țină cont de femelele din secțiunea principală, care rămân pentru prăsilă. Ca să cerem ceva de la fermieri, trebuie să și dăm”, punctează Andreea Dagău.
Pentru a descreți frunțile fermierilor apăsați de probleme, medicul veterinar Andreea Dagău a umanizat rasa țurcană dintr-o perspectivă amuzant-poetică, menită să le primenească sentimentele pentru mioare. ”Țurcana e ca femeia româncă. Cere puțin și dă tot ce poate. Ar trebui să fie cunoscută peste tot în lume pentru că ne dă de mâncare, ne dă de băut și ne și acoperă cu lâna ei”, a declarat aceasta spre deliciul audienței.
Specialista a ținut să precizeze și că începând din 2020, activitatea structurii asociative este monitorizată de încă o ”pereche de ochi”, pe lângă cei ai autorităților române de resort. ”Asociația noastră este membră a ICAR, organizație internațională care lucrează în beneficiul dezvoltării și evaluării genetice, a înregistrării performanței animalelor de fermă și evaluării acestora. Suntem în al doilea an de raportări de date către dânșii sperăm ca în viitorul apropiat, dacă avem și ajutorul autorităților statului, să putem cere audit dinspre ICAR, ca să fim acreditați de ei. Prin aceasta putem avea putem avea o recunoașterea internațională a muncii noastre, conform standardelor si normelor tehnice aplicate lucrărilor de selecție. Asta ne va permite să facem țurcana mai cunoscută la nivel internațional. Fiindcă avem cu ce să ne mândrim”, conchide medicul veterinar.
