• ABONARE
  • Contact
  • Publicitate
  • Anunțuri
  • Audiență
  • Rețele sociale
  • Informații
  • Știri
  • Subvenții APIA
  • Vegetal
  • Zootehnie
  • Bursă cereale
  • Agribusiness
  • ARHIVA
  • CĂUTARE
  • ANCC CAPRIROM, cea mai mare structură asociativă de profil din România, a devenit membră a Asociației Forța Fermierilor

    Daniel Befu -

    Asociația Națională a Crescătorilor de Capre ”Caprirom” (ANCC Caprirom) a devenit membră a Asociației Forța Fermierilor.

    ANCC Caprirom, constituită în 1993, este cea mai mare structură asociativă a crescătorilor de caprine, fiind acreditată de către Autoritatea Națională pentru Zootehnie pentru conducerea Registrului Genealogic la următoarele rase de caprine: Carpatină, Albă de Banat, Saanen, Alpina Franceză, Angora, Murciano-Granadina, Anglo-Nubian. De asemenea, ANCC Caprirom este acreditată pentru efectuarea controlului oficial al producției de lapte la rasele Carpatină, Albă de Banat, Saanen, Alpină Franceză, Angora, Murciano-Granadina și Anglo-Nubian.

    Andreea Hortanse Anghel, vicepreședinte Caprirom cu atribuții de președinte

    ”Din datele statistice ale Eurostat, în prezent în România sunt 1,5 milioane de capre, dar noi în Registrul Genealogic al Asociației Caprirom avem înscrise 200.000 de animale, aparținând a 1.400 de fermieri afiliați. Suntem cea mai mare structură asociativă de profil din România, iar restul asociațiilor sunt asociații cu care noi avem contracte de colaborare, acelea din Registrul Genealogic al Caprirom și asociațiile terțe pentru controlul producției de lapte la cele 6 rase de capre. Nu mai sunt alte registre la caprine, restul până la 1,5 milioane de capete, sunt neînscrise într-un registru genealogic”, declară Andreea Hortanse Anghel, vicepreședinte cu atribuții de președinte al Caprirom, delegate acesteia de către biroul executiv, după decesul președintelui Vasile Cocu în octombrie 2021, pe fondul complicațiilor generate de Covid. Andreea Hortanse Anghel (52 ani) este biochimist, doctor în biologie, cu doctorat în conservarea materialului seminal și este cercetător științific gradul II.

    Andreea Hortanse Anghel este și cercetător științific gradul II, cu doctorat în conservarea materialului seminal

    Pasul făcut de ANCC Caprirom înspre Asociația Forța Fermierilor vine în urma mai multor interacțiuni între cele două structuri asociative, în care a devenit evidentă compatibilitatea de viziune a acestora.

    ”Ne-am înscris în Asociația Forța Fermierilor ca să avem o mai bună reprezentare la nivel național, în raport cu autoritățile și față de crescători. Suntem datori să îi reprezentăm și să îi sprijinim cât mai bine. Ne așteptăm ca Asociația Forța Fermierilor să ne consulte și împreună să luăm cele mai bune decizii în primul rând pentru crescătorii noștri, fiindcă pentru asta ne-am înscris, dar nu numai pentru membrii Caprirom, ci pentru toți crescătorii de capre din România. Sperăm să ne integrăm cu succes. Am făcut acest pas după ce am văzut că Asociația Forța Fermierilor este o asociație mare, reprezentativă, care are un cuvânt de spus și vrem să avem și noi un cuvânt de spus. Este bine că există manifestări numeroase ale AFF, că e o organizație cu vizibilitate, foarte activă și nu numai în domeniul nostru, ci în toate domeniile agriculturii”, explică motivele înscrierii Andreea Hortanse Anghel.

    Capre pe cărare de munte

    Laptele caprelor carpatine are gust de pășuni alpine

    Principalul punct de interes pentru ANCC Caprirom este ca problemele căprarilor să fie conștientizate la nivel de autorități ca fiind unele cu o specificitate aparte.

    ”Nu mai vrem să fim în umbra oilor, percepuți ca o virgulă după ele. În primul rând suntem confundați cu oierii. Suntem puși pe același palier cu crescătorii de oi și ar trebui totuși să se înțeleagă că oaia nu e capră și viceversa. Deși ambele sunt rumegătoare mici, totuși fiecare dintre aceste specii are propriile particularități și au altă eficiență economică. Noi asta vrem, ca și căprarii noștri să aibă aceeași eficiență economică ca cei din afară și produsele lor să ajungă să fie niște produse de lux, din gama premium. Chiar dacă rasele specializate în Franța au o producție de până la 700 l/lactație, în timp ce la noi o carpatină dă 160-200 l/lactație, rasa noastră autohtonă e crescută pe pășuni. În Franța, de exemplu, caprele sunt ținute pe stabulație, pentru că o capră dintr-o rasă specializată are un uger mare, voluminos. Nu ai cum s-o plimbi pe o pășune. Carpatinele noastre fiind crescute pe pășuni, chiar dacă dau lapte mai puțin, e mult mai valoros. Este foarte bogat în principii bioactive, pentru că aceste capre mănâncă selectiv plante medicinale, muguri. Se pliază perfect pe conceptul de «lapte de fân», fără adaosuri de nutrețuri și borhot, etc. Calitatea laptelui este superioară la caprele pășunate, vis a vis de animalele ținute pe stabulație, iar în România, majoritatea sunt pășunate”, abordează minusurile, dar și atuurile caprelor autohtone, lidera ANCC Caprirom.

    Efective de capre

    Statul să elimine birocrația, permițând HoReCA să încheie contracte sezoniere cu căprarii locali

    Andreea Hortanse Anghel și-ar dori să convingă autoritățile române de necesitatea sprijinirii prin măsuri simple, dar eficiente, a acestei niște de producție.

    ”Statul să țină cont că fermele căprarilor sunt niște ferme mai mici, nu ferme mari, cum au adesea oierii. Crescătorii de capre având ferme mici, nici nu pot face contracte cu retailerii, pentru că nu au cum să furnizeze constant produse. Dacă însă statul ar lăsa restaurantele și hotelurile să facă niște contracte de livrare cu micii căprari, toți ar fi câștigați. Eu am văzut în Bulgaria și am văzut functional un astfel de model, în care se face un contract direct între societățile din HoReCa cu crescători particulari de la nivel local. Ție, ca hotelier sau patron restaurant, îți convine să ai produse proaspete, dar acum la noi e atâta birocrație, că nu-ți permiți. E o listă foarte stufoasă de condiționalități ca produsele să corespundă normelor sanitar veterinare. Nu zice nimeni să nu ținem cont de niște reguli de igienă, dar nici să nu cerem absurdul. În România trebuie neapărat să ai faianță, să ai rășini poliuretanice, să fie totul țiplă, la crescătorii de capre din occident din contră. Noi am fost și în vizite prin afară, în care ne spuneau: «Cum să spălăm noi cu clor? Dacă aș folosi clor, mi-ar distruge mucegaiul care mie îmi trebuie ca să-mi matureze brânza» La noi se pune prea mult accentul pe reguli restrictive. La ei, din contră. E prea multă birocrație cu care e sufocat crescătorul, înainte de a-l lăsa să-și vândă marfa, Cel puțin la noi, pe Constanța, dacă micii crescători ar face contracte cu restaurantele și cu pensiunile, mai ales pe sezon de vară, că atunci au și caprele lapte și atunci e și afluxul principal de turiști la nivel zonal, atunci ar fi mulțumiți și producătorii, că vând, și turiștii că mănâncă ceva proaspăt, natural și sănătos, și operatorii din HoReCa”.

    Însă vicepreședinta ANCC Caprirom consideră că acesta nu e o măsură care ar fi viabilă doar pentru litoral, ci pentru orice areal turistic, fie că e vorba de pensiuni de munte, sau de locații pentru turism cultural. Instituțiile statului român ar trebui să nu fie mai birocrate decât o impune bunul simț în relația cu crescătorii de capre, care ca dimensiune se încadrează precumpănitor în categoria producătorilor mici și foarte mici, adesea artizanali.

    Sala de muls pentru capre

    Căprarii nu au finanțare și duc lipsă de forță de muncă

    Vicepreședinta ANCC Caprirom crede că statul ar trebui să gândească măsuri de sprijin financiar special dedicate crescătorilor de capre. Asta cu atât mai mult cu cât expunerea statului, dacă ar garanta credite pentru căprari, ar fi una foarte mică, dat fiind că dimensiunile acestor ferme sunt mici. Însă prin garantarea unor credite către aceștia, Andreea Hortanse Anghel crede că s-ar stimula transformarea micilor exploatații în mici afaceri de succes.

    ”Nu suntem la fel ca oierii. Avem alte particularități: turme mai mici și caprele sunt mai greu de crescut, în sensul că ele chiar trebuie păzite. Te duci cu ele la pășunat și chiar trebuie să stai lângă ele. Oile stau toate la un loc, pe când caprele nu. Se suie în pom, o iau care încotro și de aceea sunt foarte mulți crescători care renunță la capre. Majoritatea fermelor de capre, cam 80%, sunt sub 200 de animale și în momentul în care nu mai au îngrijitor la animale, fermierii au vândut toată turma. Domeniul nu ia avânt deoarece căprarii nu au bani și nu au oameni. Soluția ar fi să se mecanizeze. Să aibă mecanizat de la datul hranei și până la muls și atunci mai elimini din personalul uman. Dar pentru asta le trebuie bani. Că poți să iei un gard electric să-ți împrejmuiești pășunea, poți să-ți iei un sistem automat de furajare, poți să-ți iei o mulgătoare și atunci reușești să gestionezi activitatea cu un singur om. Pentru că într-o fermă de capre un om are grijă de capre, se mulg și după aceea cineva să proceseze”, crede aceasta.

    Viziunea pe care ANCC Caprirom o are pentru căprari e cea de evoluție înspre efective cu o genetică de top și înspre o procesare cât mai elaborată a producției de lapte, pentru a putea avea, la fel ca în occident, o adresabilitate către o categorie de consumatori cu putere de cumpărare ridicată, care caută brânzeturi premium, dar autohtone.

    Brânză de capră maturată

    ”La noi în țară, majoritatea laptelui este procesat în telemea în zona Dobrogei, sau caș în nordul țării și la munte, pe când în afară, în zona aceea de nișă pe care și-au cucerit-o producătorii locali occidentali, cred că sunt sute de tipuri de brânză de capră: mai moale, mai tare, maturată, cașcaval, camembert, cu diverse varietăți de mucegaiuri, etc. La noi nu se fac rețete mai rafinate, pentru că oamenii pur și simplu nu au timp și resurse. Noi am făcut niște cursuri de instruire, am adus maeștri specializați în Elveția pe obținerea brânzeturilor maturate și au fost foarte interesați crescătorii care s-au înscris la respectivele cursuri. După o vreme i-am contactat, întrebându-i: «V-ați apucat să faceți?». «Păi nu, că n-am avut timp, că acolo trebuie să ai timp și îți trebuie bani». Și așa este. Dacă faci o brânză maturată, trebuie s-o ții la maturat o lună, două, trei, timp în care tu nu-ți scoți banii de pe lapte și dacă nu rulezi banii, efectiv nu poți să supraviețuiești ca fermier, pentru că trebuie să iei mâncare animalelor, să plătești salariul îngrijitorului de la animale și e un cerc vicios”, caută o ieșire din această buclă, pentru breasla pe care ANCC Caprirom o reprezintă.


    Te-ar mai putea interesa

    Roșii mari de grădină – cinci secrete ale cultivatorilor cu experiență Culturile fermierului Ion Olteanu, distruse de grindină. Sute de hectare – pagubă totală! Antracnoza la castraveți. Semne, combatere

    Ultimele știri

    Super concurs pentru fermierii parteneri Rodbun, cu premii fantastice Ce facem cu solul – îl îmbunătăţim sau sperăm în continuare în ploi optime şi la timp? Producătorii europeni de îngrășăminte cer taxe suplimentare pentru fertilizanții din Rusia și Belarus