Afacere pe suprafețe mici: Cultura de sparanghel aduce un profit tot mai mare
agrointeligenta.ro
Cultura de sparanghel sau o afacere cu sparanghel erau, până acum doi-trei ani, ceva la care nimeni din România nu se gândea: cererea era practic inexistentă, iar puținii pasionați de gastronomia care să includă această legumă găseau la hipermarket marfă de import, în special din Peru. Aceasta în timp ce fermierii din Spania, Italia, Franța, Marea Britanie, făceau profituri de milioane de euro din plantații de zeci și chiar sute de hectare.
Declicul s-a produs anul trecut și tot mai multă lume a început să se intereseze de sparanghel. Consumatorii, al cărui număr se dublează de la an la an, au început să întrebe dacă există și producători locali, iar potențialii investitori au început să se intereseze care sunt secretele acestei culturi, care sunt capcanele și oportunitățile, și cum ar trebui să arate un plan de afaceri. Nimic mai greu. Informațiile sunt puține, pentru că practic nu există fermieri români care să producă în regim de agribusiness, iar sparanghel românesc pe piață aproape că nu există.
Citiți și: Cultivarea sparanghelului, o provocare! Frații Toma au început cu 3.500 de metri pătrați
Agrointeligența a reușit pentru cititorii săi, fie că este vorba de pasionați ai felurilor de mâncare care include sparanghelul sau de cei care vor să pornească o afacere, să stea de vorbă cu doi dintre cei mai vechi cunoscători culturii sparanghelului din țara noastră.
Dan Cristea a lucrat trei ani într-o fermă de sparanghel din Marea Britanie și de șapte ani se ocupă, printre altele, să producă și să vândă circa 150 de kilograme de sparanghel pe an. Până acum a fost un hobby pentru el, speră ca de anul viitor să poată să crească suprafața cultivată și să obțină profit semnificativ. Are o pagină de Facebook prin care își promovează sparanghelul și unde reușește să își vândă recolta.
Daniel Toma are deja un business consolidat cât de cât, atât la nivelul producției, cât și la nivelul vânzării de rădăcini, sau coroane cum se numesc în limbaj de specialitate, pentru înființarea de noi culturi. Se luptă să creeze o piața pentru sparanghelul românesc iar pe site-ul său comercializează trei soiuri ale acestei legume.
2014 – anul ZERO pentru sparanghel
Din informațiile furnizate de cei doi entuziaști ai sparanghelului rezultă că 2014 este practic anul zero al sparanghelului în România, cine va specula acest moment și se va înfinge în piață încercând să fidelizeze cât mai mulți clienți va avea bani din această cultură pentru mulți ani de acum încolo.
”Dacă plantăm rădăcini, din anul trei începem să avem producție ca lumea. Deci cine e interesat ar cam trebui să se grăbească. Tot secretul este să găsești cui să vinzi, e o cultură care încă nu are impact mare la consumator și de aceea trebuie lucrat mult la marketing si la portofoliul de clienți. În Marea Britanie se consumă mult sparanghel și de asta e cerere, eu am lucrat într-o fermă pe zece hectare și era o fermă mică spre mijlocie. În prezent cea mai mare plantație în România este pe 2,5 hectare și nu este încă în vârf de producție. Mai sunt trei-patru cultivatori însemnați, în rest nimic” povestește Dan Cristea.
Cultura de sparanghel – profit sigur de la un hectar în sus
”De la un hectar în sus putem vorbi de o fermă sustenabilă economic. Cel mai potrivit pentru România este soiul Cumulus Olandez, a mers cel mai bine, acum facem ceva încercări cu sparanghelul violet iar rezultatele sunt încurajatoare. Cel mai mare cultivator din lume este Peru, marile țări europene stau și ele bine, China cultivă mult. La noi moda a început de un an, nu mai mult, de când au început să dea la TV reportaje cu beneficiile pentru sănătate ale acestei plante. La noi nu există o tradiție, erau clienți la început care mă întrebau dacă să o pună în ciorbă”, relatează la rândul său Daniel Toma.
Investiția la un hectar de sparanghel
Cheltuielile de înființare nu sunt mici: 25.000 de euro la hectar iar la o recoltă de minim 10 tone la hectar, care se poate obține după patru ani, profitul poate ajunge în jurul a 100.000 de euro. Care va curge neîntrerupt în buzunarele fermierului timp de 15-20 cât este durata de viață a plantației. În prezent, un kilogram de sparanghel costă în jur de 40 de lei.
Secrete: un sol bine uscat, nisipos, PH peste 5,5, soare din belșug. Sparanghelul urăște apa și umezeala și iubește căldura și lumina. Iarna obligatoriu trebuie protejată plantația iar în primii doi-trei ani trebuie recoltat doar foarte puțin, chiar dacă tentația e mare, pentru a da vigoare plantei pentru anii viitori. Sparanghelul ar putea fi o soluție pentru zonele din sudul țării în care se manifestă fenomenul de deșertificare.
Există două tipuri de cultură: sparanghelul verde este cel cultivat deasupra solului, care conține clorofilă, iar cel galben, mult mai fraged și ceva mai scump, care crește îngropat.
