Solul-minune din România care dă producții duble la hectar – fără îngrășământ!
Roxana Dobre – Agrointeligența
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Aurul negru – pământul care dădea producții record în trecut iar acum fermierii obțin recolte duble față ce solul normal, fără îngrășăminte. Unul dintre cele mai fertile soluri din România, un tip de cernoziom, se află într-o comună din Botoșani.
În comuna Mileanca, judeţul Botoşani, nu departe de graniţa de nord a României, se află un pământ cu totul şi cu totul aparte. Poartă numele de cernoziomul de Mileanca şi este cunoscut ca unul dintre cele mai fertile soluri din România. O mostră se află pe holurile Institutului de Agronomie „Ion Ionescu de la Brad“ din Iaşi.
”Este cernoziomul cambic de Mileanca. La Botoşani avem terenuri foarte fertile”, precizează Cristian Delibaş, şeful Direcţiei Agricole din Botoşani, potrivit www.adevarul.ro.
Fermierii îi cunosc dintotdeauna proprietăţile
Este un pământ vechi şi capricios, cine ştie să-l lucreze se îmbogăţeşte, cine nu, pierde tot. „Noi îi spunem ”humărie”. Este negru până la o adâncime mare. Este doar un singur moment când îl poţi cultiva cum trebuie. Dacă l-ai pierdut, mai bine te apuci de altceva, că-i tare ca betonul. N-ai ce face cu el”, a explicat un sătean, din zona Codreniului, un sat din Mileanca.
Pământul are un conţinut mare de acizi huminici
Specialiştii în domeniu au dat și explicația pentru solul atât de apreciat de fermieri. „Are un conţinut mare de acizi huminici, adică aproape 50%. Iar această zonă fertilă se menţine până la o adâncime de doi metri. Ceea ce este formidabil”, a precizat Ioan Hăiduţu, un fost inginer agronom cu o vechime de patru decenii.
Tot specialiştii spun că acest sol se lucrează doar în perioada cu precipitaţii. Atunci poate fi însămânţat. Mai precis, are un moment foarte scurt de însămânţare. În rest, se spune că este tare ca betonul. Din el se pot obţine producţii duble faţă de un sol normal.
Acelaşi lucru este confirmat şi de specialişti. ”Se ajunge lejer la cinci tone, la hectar, la grâu şi aproape zece la porumb. Fără îngrăşământ”, a mai precizat Hăiduţu.
Producţii record înainte de Revoluție
Cei care au făcut, însă, celebră ”humăria” de la Mileanca, au fost comuniştii. Proprietăţile miraculoase ale cernoziomului cambic de la Mileanca au fost descoperite de specialiştii Institutului de Agronomie din Iaşi, în anii 60. Imediat, calităţile acestui sol au fost exploatate de agricultura comunistă. Cu ajutorul cernoziomului de Mileanca s-a scris istorie în acest colţ de ţară. Erau obţinute producţii record. Chiar şi 10 tone la hectar, la porumb.
Solurile de la Mileanca au pus decisiv umăr la faima Botoşaniului de ”Bărăgan al Moldovei”. Şi în momentul de faţă, Mileanca are peste 6.000 de hectare arabile. Majoritatea sunt deţinute de mari fermieri, inclusiv de cei cu capital străin. Localnicii lucrează mai ales loturi mici.
