Remus Borza, consilier onorific al premierului Ciucă: S-au aliniat planetele pentru agricultura românească. Contextul internațional este unul favorabil
Angelica Lefter -
Agricultura românească reprezintă prioritatea zero pentru Guvernul României! În vremuri greu încercate, România este în fruntea producțiilor europene de cereale, iar accentul ar trebui pus acum pe procesare, a fost declarația pe care a făcut-o Remus Borza, consilierul onorific al prim-ministrului Nicolae Ciucă.
Remus Borza a fost prezent alături de fermierii României la Congresul Fermierilor 2022, organizat de Asociația FORȚA FERMIERILOR și Agrointeligența – AGROINTEL.RO, luni – 30 mai, în localitatea Iepurești din județul Giurgiu.
Consilierul onorific din Guvernul României și-a deschis discursul prin aprecierea efortului pe care atât Agrointeligența cât și Asociația FORȚA FERMIERILOR îl fac pentru a fi alături, de ani buni, de cei care lucrează pământul.
”Este indiscutabil o onoare și pentru mine să fiu astăzi aici, alături de dumneavoastră, să discutăm, să dezbatem, să găsim soluții pentru agricultura românească. Felicitări domnule președinte (n.r Vlad Macovei, președintele Asociației Forța Fermierilor) pentru modul organic cum ați crescut, odată cu țara. Sunt unul dintre oamenii care la început de drum, în urmă cu chiar 11 ani, am pus și eu o cărămidă, la ceea ce înseamnă astăzi Agrointeligența și, sigur, ceva mai târziu, Forța Fermierilor”, a apreciat Remus Borza.
Contextul internațional, favorabil României în plan agricol
Oficialul a remarcat că, poate pentru prima dată, există factorii care să determine o dezvoltare și o revenire a agriculturii românești, de la contextul internațional la autoritățile care pot să ia decizii favorabile pentru țară.
”Sigur, contextul internațional este unul favorabil, pot să vă spun că s-au aliniat și planetele: un ministru dedicat, care cunoaște foarte bine domeniul, o preocupare mai mult decât manifestă din partea Guvernului Ciucă în ceea ce privește agricultura, o prioritate zero, de fapt asta reprezintă astăzi pentru Guvern, pentru coaliția de guvernare agricultura românească. Până la urmă și contextul internațional și războiul de la granița Europei au făcut o astfel de upgradare până la urmă firească și necesară pentru că, cunoaștem cu toții, o națiune trebuie hrănită și în vremuri de pace și cu atât mai mult în vremuri de război”, a apreciat consilierul onorific al prim-ministrului României.
În 2007 se cultivau în România 6 milioane de hectare, iar astăzi peste 9 milioane de hectare sunt lucrate
Remus Borza a remarcat saltul pe care l-a făcut agricultura românească de când România a devenit membră a Uniunii Europene și a apreciat performanțele agricole obținute, dar și faptul că s-au înmulțit terenurile lucrate.
”Sigur, agricultura românească, să spunem în ultimii 15 ani, odată cu intrarea în Uniunea Europeană a crescut, probabil nu atât de mult cât ne-am fi așteptat și nu atât de mult față de potențialul pe care îl are. Dar să ne aducem aminte, pe undeva în 2006-2007 se cultivau în România vreo 6 milioane de hectare, astăzi peste 9 milioane de hectare sunt cultivate, o creștere semnificativă. S-au dublat producțiile la hectarul de porumb, de floarea-soarelui, de rapiță, de grâu, chiar avem locuri fruntașe în ceea ce privește producția de grâu. Suntem numărul 1 în Uniunea Europeană, la fel stăm și în ceea ce privește producția de porumb și floarea-soarelui, iată că suntem pe prima poziție, locul 4 onorant și pentru producția de grâu și venim puternic și cu viticultura și în alte domenii, iarăși, apicultură, excelăm”, a spus oficialul.
România – deficit în balanța comercială, spre deosebire de Polonia și Ungaria care înregistrează excedent
Deși țara noastră este renumită pentru producția de cereale, nu același lucru se întâmplă pe partea de procesare, de unde și deficitul în balanța comercială, a remarcat Remus Borza.
”Dacă pe producția primară, în producția cerealieră s-au făcut pași importanți și indiscutabil statistica ne spune acest lucru, pentru că aici sunt, evident și banii Uniunii Europene, subvențiile de multe miliarde de euro pe care fermierii le încasează direct, nu același lucru pot să spun în ceea ce privește zootehnia și partea de producție agroalimentară. Așa se face, și putem găsi o explicație, acest deficit cronic pe care îl înregistrăm an de an în comerțul cu produse agroalimentare. Vorbim de un deficit undeva la 2 miliarde de euro din importul de produse agroalimentare de undeva la un deficit oricum macro-economic de peste 23 de miliarde de euro anul trecut. Deci, pe balanța comercială din punctul acesta de vedere stăm mult mai prost decât vecinii noștri unguri și nici nu mai vorbim de polonezi. Dacă noi în 15 ani de integrare avem un deficit pe balanța comercială, pe importul de produse agroalimentare de 12 miliarde de euro, polonezii au un excedent de peste 50 de miliarde de euro și ungurii la 32 de miliarde de euro pe plus. Deci, indiscutabil că aici trebuie să acționăm și noi și sigur, după cum ați văzut și antevorbitorii mei au punctat foarte bine, domnul ministru Chesnoiu, domnul ministru Daniel Constantin, există preocupare, există program, există finanțări și din fonduri publice de la bugetul național și din fonduri europene pentru a relansa aceste sectoare și mă refer aici la zootehnie și la industria de procesare”, a menționat Remus Borza.
România importă anual 700.000 de tone de legume
Consilierul șefului Guvernului a mai apreciat că, deși în România majoritatea angajaților sunt în sectorul agricol, țara importă peste 700.000 de tone de legume anual, dintre care 100.000 de tone numai de tomate.
”Pentru că, sigur, stăm bine pe agricultură, după cum spuneam, avem o pondere semnificativă undeva la 4 – 4,2% în ceea ce privește formarea PIB-ului, sunt de acord aici cu domnul Olteanu (n.r fermierul Ionuț Olteanu), suntem la jumate, adică potențialul agricol al României poate să aducă undeva la 7% pondere, dar să nu uităm că, totuși, agricultura este unul dintre principalii angajatori. Peste 20% din forța activă din România este angajată, salarizată, în domeniul agricol, dar este evident rușinos și dădea un alt coleg de-al meu exemplu, chiar colegul meu de suferință, de școală, de grupă, pentru că este un paradox, vedeți, mai nou avocații sunt specialiști și în agricultură, și mă refer aici la Robert Cazanciuc, vorbea de tomate. Da, deși tomata românească, că suntem obișnuiți toți suntem undeva în etate, cunoaștem gustul autentic al roșiei românești, din păcate doar, așa, pe la țară când mai mergem pe la bunici, mai putem să ne bucurăm de acest gust sublim al roșiei românești. Suntem importatori, peste 100.000 de tone de tomate, peste 700.000 de tone de legume, la modul general vorbim, importăm în fiecare an”, a adăugat Borza.
Și oficialul a prezentat în continuare cifrele care fac ca România să aibă un deficit în balanța comercială.
”Să nu mai vorbesc de performanța agriculturii când ne raportăm la alte cifre, peste jumătate de milion de tone, de nutrețuri și concentrate pentru animale sau 70.000 de tone de brânzeturi sau 8.000 de tone de unt sau 290.000 de tone de carne de porc. Este evident că aceste carențe trebuie corectate, este impardonabil, este rușinos pentru potențialul agricol al României să fim importatori la lucruri pe care până la urmă le făceam tradițional și le făceam mult mai bine în România. Deci din punctul acesta de vedere, evident că trebuie să venim cu programe, trebuie să venim cu finanțări tocmai să creștem sectorul zootehnic, tocmai să creștem industria alimentării, industria de procesare”, a menționat Remus Borza.
România, pe primul loc din Europa la producția de floarea-soarelui – mai mult de jumătate este exportată ca materie primă
Totodată, a apreciat modul de comunicare pe care îl au în momentul de față factorii decidenți cu fermierii și a arătat că trebuie cumva valorificat acest moment în care România este pe primul loc în Europa la producția de floarea-soarelui arătând că trebuie pus accent pe procesarea de uleiuri.
”Am participat la mai multe întâlniri în formatul prim-ministru, ministru de Finanțe, ministrul Agriculturii, cu dumneavoastră fermierii, inclusiv în ceea ce privește această oportunitate care s-a invit acum, pe floarea-soarelui, punctual. Suntem pe primul loc în Europa la suprafață cultivată și producție de floarea-soarelui și cu toate acestea, mai mult de jumătate din producție o exportăm ca materie primă în loc să facem export de ulei brut sau de ulei dublu rafinat. A ajuns undeva la peste 4.000 de euro tona de ulei dublu rafinat. Deci trebuie să asistăm la o schimbare de paradigmă, la o schimbare de cultură, de mentalitate, de organizare, să încercăm să facem export și acesta să fie imperativul, de produse cu valoare adăugată, nu de materii prime, la fel stă treaba și cu exportul masiv de grâu. Pe de altă parte, importăm sute de mii de tone de pâine congelată, de produse de patiserie, una din 3 pâini, statistic, este de import. Deci, iată că avem potențial, trebuie să ne organizăm mai bine, este iarăși un fapt lăudabil că există această asociație care devine cu fiecare zi reprezentativă, și mai ales în dialogul cu Guvernul, pentru că sunteți deja un partener de dialog al Guvernului, să veniți, să aduceți realitatea necosmetizată din teren, și după cum spuneam, și cu toții de aici suntem de acord, există susținere totală și necondiționată din partea tuturor membrilor cabinetului Ciucă pentru problematica legată de agricultură. Nu pot decât, evident, să vă încurajez, să vă urez mult succes în lucrările dumneavoastră, aveți ușa deschisă la Guvern și un partener de dialog”, i-a asigurat de buna colaborare pe fermierii prezenți la Congresul Fermierilor 2022, Remus Borza, consilierul onorific al prim-ministrului Nicolae Ciucă.
Remus Borza: Ne gândim și la alte mecanisme financiare cu care să venim în sprijinul fermierilor
În final, oficialul a spus că știe care sunt problemele fermierilor pe parte de finanțare, iar autoritățile se gândesc la noi mecanisme și instrumente financiare cu care să vină în sprijinul celor care lucrează pământul.
”Și încă o chestiune ridicată de mai mulți fermieri la întâlnirile noastre: vă lipsește creditarea. Indiscutabil că așa stau lucrurile și acesta este și unul dintre motivele și factori de presiune care vă constrâng ca imediat după recoltare să vindeți, de exemplu, tona de grâu cu 150 de euro, dacă ați mai fi stat încă 9 luni probabil acum o vindeați cu 430 de euro. Pentru că aveți presiunea firmelor care vă livrează inputuri pentru agricultură ca imediat după recoltare să le dați banii. CEC-ul , care este o bancă de stat la care acționar majoritar este statul român, prin ministerul de Finanțe, are un astfel de instrument financiar, un astfel de instrument bancar, prin care puteți obține finanțare pe termen de 10-20 de ani. Sigur, ne gândim și la alte mecanisme, la alte instrumente financiare cu care să venim realmente în sprijinul dumneavoastră în ceea ce privește capitalizarea, căci o altă chestiune nevralgică a fermierului român, lipsa capitalului de lucru. Dar trebuie să fiți mai încrezători și în politicile Guvernului și să apelați, cum vă spuneam și la CEC și la EximBank, iată că și Exim-ul are instrumente financiare pentru agricultură”, a declarat Remus Borza.
Piața, prin prețurile mai mari, poate compensa pierderile cauzate de deficitul de apă
În finalul discursului său, consilierul prim-ministrului a arătat că deși factorul climatic își poate spune cuvântul, speră ca recoltele din acest an să fie bune, iar piața să-i răsplătească pe fermieri.
”Succes încă o dată și sper ca Dumnezeu să ne ajute și anul acesta să avem recolte bune, chiar dacă în anumite zone geografice vom pierde un 20-25% din producție din cauza deficitului hidrologic, dar totuși, piața până la urmă este cea care va compensa pentru că prețurile astăzi sunt mult mai mari decât anul trecut”, a concluzionat Remus Borza, consilierul prim-ministrului, prezent la Congresul Fermierilor 2022, organizat de Asociația FORȚA FERMIERILOR și Agrointeligența – AGROINTEL.RO.
