Tinerii se întorc la sapă, „Agronomia” revine la modă. Până şi fermierii cu experienţă se duc, în sfârşit, la şcoală
agrointeligenta.ro
Până de curând, cei mai mulţi dintre tinerii români visau la un loc călduţ şi bine plătit în departamentele marilor corporaţii. Câţiva ani de criză economică au reuşit însă să schimbe trendul, scrie EVZ.
Astăzi, mii de fete şi băieţi sunt gata să-şi suflece mânecile şi să facă bani muncind pământul. Aşa se explică succesul recent al universităţilor cu profil agronomic, altă dată văzute ca o soluţie de avarie. La final, studenţii speră să afle cum săşi deschidă o fermă cu fonduri europene.
„Numai în prima sesiune de admitere s-au înscris peste 1.000 de candidaţi. Copiii ăştia nu se mai bat pe universităţile cu profil uman, greutăţile zilnice i-au făcut mai pragmatici”, crede Liviu Mărghitaş, preşedinte al Senatului Universităţii de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară (USAMV) din Cluj.
Tinerii cu apetenţă pentru agricultură şi stofă de afacerişti, spune acesta, au toate şansele să pună pe picioare propriul business. „Criza alimentară globală nu e un mit, se va petrece curând. Posibilităţile de afacere sunt infinite, trebuie doar să ştie cum să exploateze pământul neutilizat al ţării”, adaugă Liviu Mărgăritaş.
E drept însă, mare parte dintre „bobocii” facultăţilor de agricultură sunt oameni trecuţi prima tinereţe, care se mândresc deja cu eticheta de fermieri. „Peste 40% dintre studenţi au o afacere în familie. Tot ce învaţă la cursuri, merg şi aplică acasă”, se laudă Mărgăritaş, fost rector al USAMV.
Cu un plan bun, şi cei neiniţiaţi pot începe o mică afacere la ţară. „Se adună mai mulţi, iau în arendă câteva hectare de la un ţăran care nu mai poate munci bucata aia de pământ, fac rost de câteva utilaje şi se apucă de treabă”, simplifică problema Ştefan Vlaston, expert educaţional. Până acum au fost instalaţi în mediul rural 8.028 de tineri fermieri, care au primit pentru proiectele lor aproape 106 milioane de euro.
Ce spun foştii studenţi? Unii se plâng că, după ce au învăţat la materii „imposibile” precum Pedagogia Irigaţiilor sau Tractoare, au înrămat diploma de inginer agronom şi s-au angajat în alte domenii. Alţii au ajuns patroni, dar recunosc că totul se face cu sacrificiu.
„Am terminat USAMV Bucureşti în 1994. Facultatea este frumoasă şi trece foarte repede. Doar cei care nu doresc să muncească nu găsesc de lucru în agricultură. Am avut mai multe posturi, acum am ferma proprie în care lucrez singur, nu este uşor, dar sunt mulţumit”, e mărturia unui fost student la „Agro” pe unul dintre forumurile de profil. Potrivit unui studiu de piaţă recent, un absolvent fără experienţă în domeniu poate câştiga între 1.300 şi 1.500 de lei lunar.
