De ce fermierii români au subvenții mai mici decât alți fermieri din UE. Răspunsul unui oficial DG AGRI
Roxana Dobre -
Avem astăzi un nivel de subvenție diferențiat în diverse state ale Uniunii Europene, în condițiile în care suntem actori pe aceeași piață, a atras atenție eurodeputatul Daniel Buda, în cadrul Comisiei pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală din Parlamentul European. Oficialul a participat miercuri, 15 iunie, la o dezbatere pe marginea raportului privind performanța PAC în perioada 2014-2021.
Daniel Buda a intervenit în cadrul dezbaterii pentru a întreba dacă există măsuri prin care fermierii sunt susținuți și după ce reușesc să intre pe piață pentru a-și putea susține pozițiile.
“Din păcate, avem astăzi un nivel de subvenție diferențiat în diverse state ale Uniunii Europene, în condițiile în care suntem actori pe aceeași piață în ceea ce înseamnă inputurile, avem aceleași costuri de înființare a culturilor, indiferent că discutăm de Franța, Germania, România sau Ungaria, prețurile sunt la fel, piața pe care vindem este la fel și din păcate, subvențiile sunt diferențiate”, a susținut Buda în fața colegilor europarlamentari, potrivit unei postări pe care a făcut-o pe pagina proprie de Facebook.
Ce a răspuns reprezentantul DG AGRI
Daniel Buda a dezvăluit și care a fost răspunsul reprezentantului Comisiei, Tassos Haniotis (DG AGRI) la probleme ridicate. “Referitor la ce spunea domnul Buda: Piețele sunt și nu sunt la fel. Dacă ar fi să comparăm ce ați spus dumneavoastră cu ce s-a spus despre Țările de Jos, veți vedea că în ceea ce privește prețurile la produse sau prețurile la îngrășăminte, fermierii se confruntă cu același lucru. Dar când este vorba de piețele de terenuri, care este unul dintre elementele cele mai importante în materie de active disponibile fermierilor, atunci situația este foarte diferită între statele membre, atât în ceea ce privește prețul arendării pe o unitate de teren cât și în ceea ce privește deținerea terenurilor.
50% din terenuri sunt în arendă și aceasta poate ajunge la 80% și în ceea ce privește legislația în statele membre privind moștenirile și așa mai departe. Există anumite elemente care schimbă mult capacitatea statelor membre de a face ajustări, inclusiv în redistribuirea sprijinului. În 3 studii de impact succesive am vrut să vedem cum se poate redistribui sprijinul în mod echitabil, ținând cont de costul terenurilor și costul muncii”, a spus Haniotis.
Oficialul român însă a instistat și a explicat că subvențiile se raportează la investițiile la hectar pe care fermierii le fac și nu la costul terenurilor.
”Domnule director, foarte scurt, este corectă observația dumneavoastră pe un anumit palier, la ceea ce înseamnă accesibilitatea la terenuri. Eu mă refeream la ceea ce înseamnă efortul financiar pe care îl face fermierul din România și din estul Europei în general, pe unitatea de hectar lucrată. El ca să ajungă la același nivel cu fermierul pe care îl raportăm din altă parte a UE, trebuie să facă un efort mult mai mare. Atenție legat de ceea ce înseamnă plata arendei, că în România, plata arendei se raportează la bursa cerealelor de la Londra. Eu mă refer la ceea ce înseamnă efortul făcut pe unitatea de hectar de către fermierul din România. Pentru că acolo avem aceleași costuri de producție și ne adresăm pe aceeași piață”, a adus precizări Buda.
