Levănțica Fest 2022. Ing. Roxana Degianski a deschis porțile plantației de lavandă din Rudna, Timiș
Daniel Befu -
Plantația ”Parfum de Lavandă” din satul timișean Rudna, a organizat zilele acestea „Lavanda Fest”, sau mai românescul ”Levănțică Fest”. Afacerea de un hectar și jumătate de tufe parfumate îi aparține Roxanei Degianski, soția cunoscutului fermier Alexander Degianski. Investiția, una de familie, reprezintă un veritabil model pe o nișă cu multe provocări.
Agrointeligența – AGROINTEL.RO a vizitat câmpul cu lavandă al inginerei agronomă și a aflat povestea din spatele acestei tușe mov de bucurie.
”Suntem în Rudna nu în Provence, deși este o imagine exact cum vedeți pe câmpurile din Franța. Împreună cu soțul meu am organizat un festival al lavandei, unde așteptăm cu mare drag vizitatorii să se relaxeze, să culeagă buchete de levănțică și să se simtă bine într-o atmosferă de poveste. Acum cinci ani am început să cultiv lavandă, am început pe o suprafață mică, ne-am îndrăgostit de această cultură și de produsele pe care le facem, așa că, am hotărât să ne extindem. Acesta este al treilea an în lanul acesta mare. Aici avem o suprafață de 1,5 hectare pe care o lucrăm exclusiv mecanizat, eu împreună cu soțul meu. El a pus la dispoziție terenul, iar eu acum mă ocup de cultură. Levănțica a evoluat spectaculos, așa că distilăm deja. Producem ulei esențial și alte produse din lavandă. Ca să arate așa de frumos, cultura presupune foarte multă muncă, mai multe prașile pe an, după care are loc recoltatul, distilatul și pregătirea produselor pe care mulți români le iubesc atât de mult”, explică antreprenoarea care a organizat anul acesta evenimentul Levănțica Fest în weekendul 18-19 iunie.
Sfaturi tehnice pentru cei care vor să planteze lavandă acasă
Roxana Degianski este asaltată de curioși, care odată ce văd câmpul de lavandă în splendoarea lui, vor să afle dacă îl pot replica, măcar în parte, în curțile lor, sau măcar în câte un ghiveci pe terase, ori balcoane.
”Pentru cei care își doresc să înceapă o cultură de lavandă sau vor numai câteva tufe în grădină, în curte, voi explica pașii de înființare a culturii. Avem butașii de lavandă pe care trebuie să îi plantăm într-un teren foarte bine drenat. Dacă se poate, ideal e ca terenul să fie în pantă, iar dacă nu, este suficient ca terenul să fie nisipos, ca să dreneze apa. După ce se fac lucrările de pregătire, adică un scarificat sau un arat adânc, pregătim butașii pentru plantat, îi plantăm într-o gaură, la o distanță de 35-50 de cm între tufe și la 1-1,5-2 metri între rânduri, în funcție de cum vom lucra cultura, mecanizat sau manual. În primul an nu vom lăsa florile să înflorească, deși cu toții ne dorim să avem flori dacă se poate cât mai repede. Fac această recomandare pentru că ne dorim să dezvoltăm și tufa, ca aceasta să aibă o coroană bogată. Ne resemnăm la gândul că anul viitor florile vor arăta foarte frumos, generând o adevărată explozie de culoare. În primul an trebuie să menținem cultura foarte curată de buruieni, pentru că este sensibilă la îmburuienare. De asemenea, în primii doi ani de viață, este foarte bine ca lavanda să fie irigată. Noi avem un sistem de irigare prin picurare, dar pe suprafețe mai mici, udarea se poate face și cu stropitoarea de mână, sau cu un furtun simplu. Irigarea face diferența. De aceea, la noi în cultură 98% din plante sunt prinse și nu avem goluri în cultură. În al doilea an putem deja să lăsăm florile și să ne bucurăm de cultură”, punctează Roxana Degianski.
Data recoltatului diferă în funcție de intenția de utilizare a lavandei, dat fiind că există o paletă foarte largă de produse derivate care se pot obține din această plantă.
”Dacă ne dorim lavandă pentru buchete și aranjamente, mijlocul lunii iunie este perioada perfectă, când încă florile nu sunt deschise și încă vedem boboci pe tija florală, iar dacă ne dorim lavanda pentru ulei esențial, atunci trebuie să lăsăm florile până când cel puțin 75% din ele au înflorit și vedem florile de pe tijă deschise. Atunci au acumulat cel mai mult ulei esențial și este bine ca lavanda să fie recoltată. La noi recoltatul se face tot mecanizat. Avem o combină cu care lucrăm, iar după ce am recoltat-o, în aceeași zi o ducem la distilerie, unde obținem uleiul esențial și apa de lavandă. Ce se mai poate face artizanal acasă, este să se scuture florile uscate și să fie puse în săculeți. De asemenea se pot păstra peste iarnă buchete de lavandă uscată și să se facă diverse produse de relaxare precum pernuțe, săculeți, ori alte obiecte de păstrat în casă. După distilat, când obținem uleiul esențial și apa, începem să facem produse. Eu am o gamă de produse destinate întreținerii corpului cum ar fi un exfoliant, o cremă de corp, un unt de corp, o sare de baie, săpun și tot felul de aranjamente florale. Noi, atunci când am început pe o suprafață mică, în grădină, doar pentru testare, am achiziționat un distilator artizanal, cu care am făcut primul nostru ulei, de care eram foarte mândră. Acum, fiindcă avem o suprafață mare, iar distilatorul nostru nu mai face față, floarea, de îndată după ce o recoltăm, o încărcăm într-un tir și o ducem la o distilerie de o capacitate foarte mare și noi venim acasă cu produsul gata prelucrat. E vorba de ulei esențial pur, pe care nu îl diluăm, ci îl comercializăm în stare pură. Din el se pot face tot felul de produse, inclusiv uleiul de masaj”, declară Roxana Degianski.
Un aspect neștiut asupra căruia inginera agronomă atrage atenția este că uleiul pur de lavandă nu trebuie folosit decât ca precursor pentru alte produse, în care acest ulei se va regăsi în concentrații semnificativ mai reduse. Asta deoarece, dacă e folosit în stare pură, în loc să aibă virtuți vindecătoare, poate avea efecte negative asupra sănătății. ”Adesea în rândul utilizatorilor se produce o foarte mare greșeală. Lumea crede că poate să facă masaj cu uleiul esențial pur, exact așa cum este în sticluță. Însă uleiul pur de lavandă nu se folosește pe piele pentru că și vreau să subliniez asta, este foarte periculos să folosim ulei esențial pur pe piele. El arde pielea și stimulează excesiv mulți ganglioni pe care noi îi avem în special în zona tâmplei. Totuși, este foarte bine ca uleiul de lavandă să îl folosim pe piele, dar diluat cu un alt ulei gras. Pentru masaj poate fi folosit în amestec cu orice fel de ulei gras avem în casă: de floarea soarelui, de măsline, de cocos”, clarifică agronoama.
Câmpul de lavandă încă nu generează profitul scontat, dar traiectoria e clar cea bună
Orice idee antreprenorială trebuie să aibă o finalitate tradusă în rezultate economice. Pasiunea timișencei se supune aceluiași tipar.
”Pentru noi totul a început ca o pasiune și acum foarte multă lume mă întreabă dacă s-a transformat într-un business. Nu pot spune că profitul există ca să se poată trăi exclusiv din asta. Este încă la stadiul de pasiune, dar produsele noastre sunt apreciate și există cerere pentru ele, fiindcă lumea apreciază foarte mult culturile de lavandă și le place să vină aici. Însă, din experiența acumulată, nu aș recomanda nimănui să înceapă o cultură de lavandă acum pe suprafețe mici. Pe suprafețe mici nu există profit sau nu poți trăi de pe seama acestei afaceri”, crede ea. Pentru cei care doresc să înființeze o cultură de lavandă ca o sursă de venit care să le permită autonomia, recomandarea Roxanei Degianski e ca aceștia să planteze minim 1-2 ha, pentru a-și putea amortiza investiția în câțiva ani.
Lavanda Fest, un eveniment anual de succes
Cât despre Lavanda Fest, evenimentul este deja un hotspot zonal în vestul extrem al județului Timiș, nu departe de granița cu Serbia. ”De când organizăm evenimentul am avut tot felul de experiențe. Am fost asaltați cu puzderie de ședințe foto. Oamenii când vin pentru prima dată aici, se așteaptă să fie câteva rânduri, ceva micuț, mai ales dacă nu s-au uitat la fotografiile de la noi de pe pagină, iar prima lor reacție este «Wow! Aveți chiar un lan! Ce mare e, ce frumos și îngrijit!». Iar a doua lor reacție este «Câte albine sunt!» Da, sunt foarte multe albine fluturi și bondari, pentru că sunt multe flori cu polen, care sunt hrană pentru ele, se bucură și ele de natură la fel cum ne bucurăm și noi. Oamenii pleacă de aici încărcați cu energie, tot timpul sunt bine dispuși”.
În loc de o floare de 8 martie, o întreagă plantație de lavandă
Am rugat-o pe Roxana Degianski să își amintească momentul zero al plantației ”Parfum de Lavandă”. ”Eu și soțul meu suntem ingineri agronomi și într-o dimineață, de 8 martie, în loc ca soțul meu să vină la mine cu un buchet de flori și o ciocolată, m-a adus aici, pe câmp și mi-a spus că acesta este hectarul și jumătate pe care o să plantăm cultura noastră de lavandă. Deci în loc de o floare am primit un hectar și jumătate de flori de lavandă, iar el m-a sprijinit în toți anii aceștia. Am realizat această plantație împreună cu el. Chiar dacă eu spun este cultura mea și eu mă ocup de ea și așa și este, nu aș fi reușit fără sprijinul lui necondiționat cu lavanda. În toți anii aceștia m-a susținut, am lucrat împreună și a ajutat la tot ce ține de mecanizare, ca acest câmp să arate atât de reușit. Soțul meu este un om cu picioarele pe pământ, așa cum îi place lui să spună, foarte serios, foarte responsabil mai ales când vine vorba de munca câmpului și agricultură când este cazul poate fi și foarte amuzant sau foarte romantic. De aceea, așa cum vedeți, am pregătit un picnic pentru el diseară, cu lumânări, în mijlocul câmpului de lavandă”, spune tânăra inginer agronom.
Separat l-am rugat și pe Alexander, soțul Roxanei, să ne spună cum vede plantația ”Parfum de Lavandă” cu ochiul agronomului obișnuit să măsoare succesul după întinderea câmpiilor cât mai spre orizont și după altitudinea munților de boabe din silozuri.
”Nu știu câți bărbați se pot mândri că au oferit soțiilor lor zeci de mii de metri pătrați de flori. Lavanda este cultura de suflet a soției mele și acest câmp este munca ei întru totul. Mă bucur că sunt căsătorit cu o femeie dispusă să facă lucruri atât de frumoase. Agricultura este o meserie a bărbaților în mod covârșitor, însă putem vedea aici că și partea feminină este bine reprezentată. Dacă ar fi să trag o concluzie eminesciană, aș putea spune că lavanda, de care se ocupă ea, reprezintă liricul, în timp ce cultura mare, de care mă ocup eu, este epicul”.
