Îngrășământul gratis la care apelează tot mai mulți fermieri în criza prețurilor
Roxana Dobre – Agrointeligența
Fermierii au identificat noi soluții pentru a depăși criza generată în agricultură de scumpirea îngrășămintelor. În contextul prețurilor tot mai mari, producătorii agricoli ar putea avea o rezolvare la îndemână și aproape gratuită. Este vorba despre nămolul rezultat în urma epurării apelor uzate.
Există stații care îl valorifică de câțiva ani, iar rezultatele sunt cel puțin mulțumitoare. Nămolul, folosit în proporțiile recomandate de specialiști, devine un fertilizator eficient. În Galați, societatea care se ocupă de apa rece și de sistemul de canalizare strânge, încă din 2014, nămolul rezultat din tratarea apei menajere. Ceea ce pentru unii ar putea reprezenta reziduuri, pentru alții este îngrășământ de cea mai bună calitate, potrivit www.stirileprotv.ro.
Citiți și: Mii de tone de îngrășământ natural sunt oferite gratuit fermierilor
Depozite din fonduri europene
Pentru că există cerere, au fost ridicate și două depozite din fonduri europene. Din nămolul depozitat la stația de epurare din oraș au răsărit fără să fie însămânțate roșii care s-au și copt. De aici au ajuns pe terenurile fermierilor din județ aproximativ 4.500 de tone de îngrășământ. Studiile pedologice indică exact pe ce teren poate fi aplicat nămolul și în ce concentrație. În primă fază, substanța rezultată în urma epurării apelor este deshidratată și tratată.
„În urma tratării cu o soluție de poli-electrolit, acest nămol floculează și se elimină apa din el”, a explicat Gabriel Vidrașc, administrator stație de epurare, Galați, pentru sursa citată.
Ce trebuie să facă fermierii ca să obțină îngrășământul gratuit
Nămolul de la stațiile de epurare nu costă nimic, însă pentru avizele necesare fermierii pot aștepta și doi ani. Cornelia Arnăutu, purtător de cuvânt Apă-Canal Galați a explicat ce trebuie să facă fermierii pentru a obține nămolul folosit la fertilizarea culturilor.
„Trebuie doar să facă o solicitare și să ne prezinte suprafața de teren pe care o deține și tipul de cultură ce va fi pe terenul respectiv, în funcție de care trebuie să depunem actele pentru obținerea permisului de aplicare nămol. Îl și distribuim, îl împrăștiem pe teren”, a specificat aceasta.
Nămolul este curățat de substanțele care ar putea dăuna mediului
La stația de epurare a apelor uzate Constanța Nord se produce, de asemenea, nămol. Sorin Constantinescu șef stație epurare a explicat cum se derulează procedeul prin care apa uzată se epurează.
„Se epurează zilnic aproximativ 65.000 de metri cubi de apă uzată. Rezultă în jurul a 30.000 de tone de nămol”, a precizat Sorin Constantinescu.
Irina Oprea, purtător de cuvânt RAJA Constanța a menționat la rândul său că ”în urma procesului de epurare, el este practic curățat de tot ceea ce ar putea dăuna mediului”.
Nămolul, folosit deja de agricultori
Fermierii s-au dovedit destul de receptivi la înlocuirea îngrășămintelor clasice cu nămol. Fermierul constănțean Gheorghe Lămureanu a fertilizat astfel peste 400 de hectare cu grâu, iar producțiile au fost notabile.
„Am avut un surplus de peste două tone de grâu la hectar”, a precizat acesta pentru sursa citată.
Specialiștii spun că nămolul de la stațiile de epurare este prietenos cu mediul, benefic pentru sol și pentru culturile agricole. Aduce un aport substanțial de azot, fosfor și potasiu, dar este foarte important și pentru corectarea acidității solului.
Criza îngrășămintelor din România a fost adâncită de oprirea producției combinatului Azomureș după scumpirea gazului, dar și de războiul din Ucraina, unul dintre cei mai mari exportatori.
