Fonduri europene pentru combaterea deșertificării – solicitate de eurodeputatul român, Dan Motreanu, la CE
Roxana Dobre
-
Fonduri destinate exclusiv combaterii deșertificării – solicitate la Comisia Europeană de eurodeputatul român, Dan Motreanu. Propunerea a fost făcută în contextul în care aproape jumătate din teritoriul UE este expus riscului de secetă, după cum a avertizat chiar Comisia într-un raport făcut public luni – 18 iulie.
”Am cerut Comisiei Europene să aloce fonduri destinate exclusiv combaterii deșertificării și să elaboreze un plan pentru contracararea acestui fenomen. 46% din teritoriul UE este expus secetei la niveluri de avertizare, iar 11% este expus secetei la nivel de alertă. România, Franța, Spania, Portugalia și Italia se vor confrunta, probabil, cu o scădere a randamentului culturilor, potrivit Centrului Comun de Cercetare al Comisiei Europene. Sunt afectate, într-o anumită măsură, Germania, Polonia, Ungaria, Slovenia și Croația”, a subliniat Motreanu pe pagina sa.
Acesta a reamintit că în decembrie 2020, solicitarea pe care a adresat-o Comisiei Europene, de a avea un plan european pentru combaterea deșertificării în UE, a fost votată în plenul reunit al Parlamentului European.
”Comisia Europeană a prezentat anul trecut o foaie de parcurs pentru conservarea solului și a capacității sale de a asigura servicii ecosistemice, ca producător de alimente, ca rezervă de biodiversitate și ca regulator de substanțe gazoase, apă și nutrienți. Strategia Comisiei vizează creșterea cantității de carbon din solul agricol, combaterea deșertificării, refacerea terenurilor și a solurilor degradate și garantarea faptului că, până în 2050, toate ecosistemele terestre sunt în stare bună. Propunerea Comisiei a ținut cont de solicitările și amendamentele pe care le-am introdus în circuitul unui proiect de rezoluție a Comisiei ENVI din Parlamentul European. Prin amendamentele respective am solicitat Comisiei Europene să elaboreze un cadru legislativ pentru protecția și promovarea utilizării durabile a solului. Rezoluția a fost adoptată în plenul Parlamentului European”, a mai menționat eurodeputatul.
Conform acestuia, recent, în cadrul dezbaterii plenare cu vicepreședintele Comisiei Europene, Maroš Šefčovič, a solicitat Comisiei Europene un calendar de acțiuni concrete și alocarea fondurilor necesare pentru gestionarea deșertificării în toate regiunile europene afectate.
”I-am transmis vicepreședintelui că fără fonduri europene dedicate exclusiv combaterii deșertificării și refacerii terenurilor afectate de deșertificare și secetă și fără investiții serioase în sistemele de irigații și în dezvoltarea sistemelor de reutilizare a apelor uzate, riscăm să punem în primejdie securitatea alimentară a Uniunii pe termen. Vicepreședintele Šefčovič a răspuns că în anul 2023 Comisia Europeană va lansa o propunere legislativă privind sănătatea solurilor unde vor fi introduse măsuri obligatorii pentru combaterea deșertificării in statele UE”, a mai transmis Motreanu în postarea sa.
Seceta în Europa – iulie 2022: aproape jumătate din teritoriul UE este expus riscului
Centrul Comun de Cercetare al Comisiei a publicat, la 18 iulie, raportul său intitulat „Seceta în Europa – iulie 2022”, care prezintă o evaluare a situației privind seceta din Europa, pe baza activității Observatorului european al secetei.
Într-un comunicat al Comisiei, remis pe 18 iulie se precizează că analiza evoluției și a impactului secetei prelungite din UE arată că o parte îngrijorătoare a teritoriului este, în prezent, expusă secetei la niveluri de avertizare (46 % din UE) și de alertă (11 % din UE), asociate cu un deficit de umiditate a solului care cauzează stres plantelor.
Mariya Gabriel, comisarul pentru inovare, cercetare, cultură, educație și tineret, a declarat că schimbările climatice sporesc riscul de secetă severă și de incendii de vegetație în întreaga lume. ”Centrul Comun de Cercetare pune știința și tehnologia în serviciul monitorizării schimbărilor climatice. Prin acest raport, înțelegem mai bine situația pentru a ne putea proteja pădurile, recoltele și apele”. Stresul hidric și termic duce la scăderea randamentului culturilor față de previziunile anterioare deja negative pentru cereale și alte culturi.
Franța, România, Spania, Portugalia și Italia se vor confrunta, probabil, cu această scădere a randamentului culturilor. Într-o anumită măsură sunt, de asemenea, afectate Germania, Polonia, Ungaria, Slovenia și Croația. În Italia, bazinul fluviului Pad înregistrează cel mai înalt nivel de severitate a secetei.
A fost declarată secetă intensă în cinci regiuni din Italia, iar insuficiența apei disponibile a condus la mai multe restricții de utilizare în municipalități. Măsuri similare de limitare a utilizării apei s-au luat și în Franța.
