• ABONARE
  • Contact
  • Publicitate
  • Audiență
  • Rețele sociale
  • Informații
  • agrointel.ro
  • Ştiri
  • Subvenții APIA
  • Vegetal
  • Zootehnie
  • Agribusiness
  • Anunțuri
  • ARHIVA
  • CĂUTARE
  • Ziua Cânepii Lovrin, ediția a II-a, cu tema ”Cânepa, planta cu utilizări multiple”, a devenit un pol de interes pentru actorii din branșă de la nivel național

    agrointeligenta.ro -

    Inițiativa organizării Zilei Cânepii, eveniment anual dedicat acestei plante cu o istorie milenară, îi aparține conf. dr. Marinel Horablaga, directorul Staţiunea de cercetare şi dezvoltare agricolă (SCDA) Lovrin, din județul Timiș.

    Inițiativa organizării Zilei Cânepii, eveniment anual dedicat acestei plante cu o istorie milenară, îi aparține Conf. Dr. Marinel Horablaga, directorul SCDA Lovrin

    Cel mai recent eveniment găzduit de SCDA Lovrin – Ziua Cânepii – ”Cânepa planta cu utilizări multiple” a avut loc vineri, 29 iulie.

    ”Prin evenimentul acesta vrem în primul rând să popularizăm roadele muncii noastre, în al doilea rând vrem să fim și utili pentru fermieri, în al treilea rând vrem să promovăm cânepa, ca specie. Eu cred și noi credem în continuare, că cultivarea cânepii poate fi o partidă câștigătoare pentru fermierul român, o cultură care să îi aducă profit, o cultură care să îl ajute să reducă riscurile de secetă, practic să devină o verigă din lanțul de combatere a schimbărilor climatice. Importanța evenimentului e validată de însăși reușita lui. La o oră de la încheierea evenimentului, oamenii încă nu se lăsau duși și încă voiau să discute. La Ziua Cânepii Lovrin- Ediția a II-a, am reușit încă o dată să adunăm la un loc amelioratori, cultivatori, consumatori, factori de decizie din diverse instituții ale statului, de la cele cu atribuții în controlul și autorizarea culturilor de cânepă, până la deputați. Avem doi parlamentari care s-au autoinvitat, ceea ce înseamnă că avem și politicieni care sunt interesați. Sperăm că vor și duce mai departe punctul nostru de vedere și vor sprijini domeniul cânepii. Sunt bucuros că am apucat să le povestesc și să le arăt practic ce înseamnă cercetarea agricolă în general și cercetarea în domeniul cânepii în particular și ambii deputați au spus că nu și-au putut imagina că există atât de multă muncă în spate”, a explicat directorul directorul SCDA Lovrin.

    Conf. Dr. Marinel Horablaga, directorul SCDA Lovrin

    Acesta a completat că invitații evenimentului au fost impresionați de ceea ce au văzut în câmpul de ameliorare la cânepă, unde sunt câteva hectare bune care sunt întreținute de doar patru oameni.

    ”Au fost impresionați când au văzut că toată munca se face manual, fiindcă nu avem utilaje care să facă totul dintr-o singură trecere. În cadrul sesiunii de prezentări, diversitatea discuțiilor și a dezbaterilor a fost, de asemenea, un lucru bun, pentru că s-a discutat despre cânepa cu utilizare pentru fibră, de utilizările cânepii în industrie, în medicină, s-a discutat despre legislație și ce pași trebuie să respecte producătorii agricoli interesați pentru a cultiva cânepa. Am avut și o prezentare a tehnologiei de cultură aplicată de Hempflax, cea mai mare companie cultivatoare de cânepă din România, care e totodată și procesator și exportator”, a mai declarat Conf. Dr. Marinel Horablaga.

    Simona Jurcă, director adjunct al Direcției Agricole Timiș, a explicat publicului participant ce acte trebuie să aibă fermierul la el, atunci când merge cu dosarul pentru depunerea autorizației de cultivare.

    Prof. univ. emerit dr. ing. dr. h. c. Valeriu Tabără, președintele Academiei de Științe Agricole și Silvice Gheorghe Ionescu Șișești, care totodată, în cariera sa academică și de cercetare de aproape 50 de ani este și autor/coautor a 4 soiuri de cânepă în cadrul SCDA Lovrin, consideră Ziua Cânepii drept un eveniment etalon pentru această specie de cultură.

    Prof. univ. emerit dr. ing. dr. h. c. Valeriu Tabără, președintele Academiei de Științe Agricole și Silvice Gheorghe Ionescu Șișești

    ”Ziua Cânepii, așa cum se organizează și Ziua Grâului, Ziua Porumbului etc., marchează un eveniment care este dedicat importanței acestei culturi, alături de cel de la Secuieni. Pot spune că de la o ediție la alta, evenimentul are un conținut mai bun și nu sunt simple discursuri, ci sunt prezentate probleme de importanță majoră pentru domeniu. Un astfel de eveniment nu îl faci pentru plante de interes secundar sau numai de dragul de a o face. Cânepa rămâne o plantă extrem de importantă pentru Lovrin, în primul rând datorită faptului că e o specie complexă, care furnizează nu doar fibre textile, ci are o paletă largă de utilizări în domeniul medical și alimentar. Însă mai presus de toate aceste utilizări știute ale cânepii, ea este importantă pentru rezistența la secetă. Este printre puținele plante nu cu toleranță, ci cu rezistență la secetă. Și nu este vorba doar de rădăcină, ci și de modul de alcătuire al frunzei. În contextul schimbărilor climate care se resimt tot mai pregnant prin arșițe și secete prelungite, faptul că există în genomul acestei plante gene de toleranță și rezistență la acești factori ostili de mediu, vor face ca interesul pentru cânepă să fie unul în creștere. Astăzi dacă mergi în Dobrogea și nu numai acolo, ci și în Muntenia de centru și sud Est, zărești cânepa sălbatică verde, atât în culturile de floarea soarelui, cât și în cele de porumb, în timp ce porumbul e uscat, pentru că nu are genele respective de toleranță și rezistență. Cânepa le are pe amândouă. Pentru noi, cercetătorii din agricultură, problema creării unor soiuri cu toleranță și adaptabilitate este chiar mai importantă decât irigațiile și îmi asum ce spun. Este mai importantă decât irigațiile pentru că, uitați-vă la fermele care dețin sistemele de irigații cele mai performante, unde plantele au avut apă, dar din cauza arșiței producția la porumb a fost cu 2 t/ha mai redusă decât în anii normali”, a subliniat președintele ASAS.

    Directorul științific al SCDA Lovrin, dr. biolog Ciprian Buzna

    Cânepa de Lovrin, studiată și pentru potențiale utilizări în medicină

    Directorul științific al SCDA Lovrin, Dr. biolog Ciprian Buzna, consideră că organizarea Zilei Cânepii reprezintă una dintre cele mai bune metode de a repune pe agenda publică importanța acestei plante tehnice, în contextul delicat al schimbărilor climatice.

    ”Sesiunile de comunicări organizate de SCDA Lovrin, sunt evenimente de popularizare în care dorim să atragem pe toți cei interesați de tema abordată și să reușim să coagulăm un pol al cânepii. A fost o discuție între toți actorii din domeniu, de la diferitele ramuri ale industriei de procesare, până la creatori de soiuri, cercetători, cultivatori, legislatori și autorități cu atribuții de verificare și control, fiindcă toți, până la urmă, sunt interesați de același lucru: cânepa. Am avut participanți din județele Satu Mare, din Arad, Timiș, Iași, Sibiu, Cluj, București și Republica Moldova. Munca de popularizare a cânepii, pentru care militează SCDA Lovrin, nu se va opri aici. Este o primă etapă pe care o dorim în tot acest proces pe care l-am început, de aducere a cânepii din nou în prim plan. În prezent derulăm un proiect de cercetare privind adaptarea liniilor de cânepă dioică de la Lovrin, pentru a fi folosită în industria pharma, cu aplicații în medicină. E un proiect aflat deja în anul 2 de cultură a plantelor. Deocamdată explorăm procentele de canabinoizi prezenți în soiurile noastre, în contextul în care e știut că focusul muncii de cercetare a Stațiunii Lovrin, a fost de obținere de cânepă ameliorată pentru fibră și nu de ameliorare a plantelor pe partea de caracteristici utile în ramura farmaceutică. De aceea, la acest moment, în cadrul proiectului de cercetare derulat în parteneriat cu USAMVB Timișoara, încercăm să vedem unde stăm cu procentele de compuși chimici de uz medical, ca să știm încotro mergem cu procesul de ameliorare”, a declarat dr. biolog Ciprian Buzna.

    Prof. dr. Florin Imbrea, Decanul Facultății de Agricultură din cadrul USAMVB Timișoara

    USAMVB Timișoara, partener cu SCDA Lovrin în studierea cânepii

    Prof. dr. Florin Imbrea, decanul Facultății de Agricultură din cadrul USAMVB Timișoara și prof. dr. Georgeta Pop, în cadrul Facultății de Agricultură a aceleiași universități, au avut de asemenea intervenții în cadrul evenimentului. De altfel, prof. dr. Georgeta Pop e director de proiect în cadrul unui studiu întins pe 3 ani, derulat în comun de SCDA Lovrin și USAMVB Timișoara, pentru studierea conținutului unei serii de compuși chimici de interes din cânepă.

    Prof. dr. Florin Imbrea salută ideea organizării Zilei Cânepii și consideră că România trebuie să arunce un ochi înspre economii mai dezvoltate, unde cânepa ocupă un loc de cinste și să încerce să recupereze decalajul rapid.

    ”E un eveniment deosebit, care promovează o cultură ajunsă pe nedrept într-un con de umbră, având în vedere varietatea largă de utilizări, o cultură despre care la nivel de țară vorbim de 2000 ha, când potențialul atât dpdv agronomic cât și medicinal este fantastic, însă sperăm că încet, dar cu pași siguri, argumentați științific, vom reuși să readucem în atenția fermierilor această cultură. Sperăm că vom reuși să convingem autoritățile despre beneficiile acestei culturi, sperăm să contribuim la mai buna legiferare a acestei culturi, care la ora actuală e supusă anumitor reglementări și din acest motiv unii fermierii sunt reticenți și refuză să o ia în cultură. Dpdv. agronomic, dacă e să ne referim strict la plantele producătoare de fibre, deoarece pentru țara noastră putem vorbi de cânepă, in și pe areale relativ reduse bumbacul, cânepa deținea suprafețele cele mai importante, alături de in. Din păcate țara noastră a pierdut plantele tehnice, fiindcă vorbesc datele și suprafețele pe care le regăsim în cultură la ora actuală și a pierdut în același timp și dpdv. agronomic, pentru că toate aceste plante erau foarte bune amelioratoare de sol și erau foarte bune ca să intre în rotație. Cânepa e cultură care e ierbicid natural, în contextul în care ne luptăm la ora actuală cu combaterea anumitor specii, deoarece întâlnim restricții în a utiliza anumite substanțe la nivelul comunității europene. Pentru a înțelege valoarea cânepii ca specie, trebuie să privim și înspre ce fac alte state. La ora actuală marii câștigători la nivel mondial sunt Statele Unite, iar în Europa Olanda e țara care promovează cânepa și investițiile care sunt la ora actuală la noi în țară sunt tot venite din Olanda. Ambele țări sunt power-house-uri mondiale pe partea de producție agricolă, așa că noi ar trebui să ne gândim de ce pentru ei cânepa e importantă, de ce ei o promovează, în timp ce noi suntem reticenți”, a declarat prof. dr. Florin Imbrea.

    Dr. ing. Nicolae Tritean, directorul SCDA Turda

    SCDA Turda, tentată să cultive din nou cânepa creată la SCDA Lovrin

    Printre invitați s-a aflat și dr. ing. Nicolae Tritean, directorul SCDA Turda. Acesta este unul dintre cei mai atenți observatori ai culturii de cânepă, pe care o cunoaște din adolescență și pe care se gândește să o reintroducă în palmaresul de specii cultivate în cadrul Stațiunii pe care o conduce.

    ”Am fost prezent și la prima ediție a Zilei Cânepii, organizată de colegii noștri de la SCDA Lovrin și văd cum acest eveniment a crescut în numai un an, ca participare și calitate a prezentărilor. Și SCDA Turda, instituția a cărei activitate o coordonez, avea 100 de hectare de cânepă, pe care se făcea cercetare. Am fost foarte renumiți în perioada aia pentru munca de cercetare a stațiunii pe cânepă. Soiuri proprii nu aveam, însă făceam studii pe cânepa de fibră. Eu nu am prins această specie în cultură când am ajuns la stațiune, însă am amintiri cu cânepa din perioada când eram în practică la liceul agricol. Mi se părea foarte greu. Tăiam cu secera și puneam plantele de cânepă în mănunchiuri, pe care nu eram în stare să le ridic, cum eram foarte mic de înălțime. În toate locurile joase era apă care băltea, în anii ăia și puneam plantele în apă, la topit. Astăzi nu mai există nimic acolo unde erau apele în care topeam cânepa. Acum e totul uscat. Lăsând nostalgia tinereții și amintirile ei deoparte și revenind la prezent, recunosc că ar fi foarte tentant pentru mine să reanimez cultura cânepii în cadrul SCDA Turda. Ziua Cânepii, organizată de directorul Horablaga și echipa lui, la SCDA Lovrin, m-a marcat de la prima ediție și am ținut să vin să fiu prezent și la această a doua ediție, pentru a afla ultimele noutăți. Ce mă face să stau încă în expectativă privitor la reintroducerea ei în cultură în cadrul SCDA Turda, sunt procedurile de obținere a aprobărilor pentru cultivare. Pe mine m-a îngrijorat modul în care a fost construit cadrul legislativ pentru a obține autorizație pentru cultura de cânepă. Vă dau doar un exemplu de cerință legală greu de surmontat: cum să asiguri paza la o cultură de cânepă, în contextul în care cu toții știm ce criză de forță de muncă avem în prezent? Dar, cu toate astea, cultura de cânepă mi se pare foarte tentantă și pe lângă faptul că ar genera un venit economic pentru unitate, ar fi și un bun prilej pentru a ne relua partea de cercetare, în cadrul unei colaborări cu Stațiunea Lovrin și cea de la Secuieni, unități cu care noi avem o relație foarte bună de cooperare și în alte domenii. Din experiență știu că dacă ne unim forțele mai multe entități din cercetare, sunt mai mari perspective de succes”, a declarat dr. ing. Tritean.

    Alin Prunean (mijloc), deputat de Sălaj și membru în Comisia pentru Agricultură, Silvicultură, Industrie Alimentară și Servicii din Camera Deputaților, participant la Ziua Cânepii, alături de parlamentarul timișean, Daniel Liviu Toda

    Cultura de cânepă a câștigat de partea ei un membru al Comisiei de Agricultură din Camera Deputaților

    Alin Prunean, deputat de Sălaj și membru în Comisia pentru Agricultură, Silvicultură, Industrie Alimentară și Servicii din Camera Deputaților, participant la Ziua Cânepii, alături de parlamentarul timișean, Daniel Liviu Toda, consideră lăudabilă, instructivă și profesionist organizată, inițiativa Stațiunii Lovrin. După expunerile teoretice ale speakerilor invitați și după vizita în câmpurile experimentale de cânepă ale SCDA Lovrin, deputatul Alin Prunean a declarat că ”din păcate cânepa este un sector pe care l-am pierdut și nu știu de ce ne blocăm și nu reușim să reluăm cultivarea ei”.

    Alin Prunean, deputat de Sălaj și membru în Comisia pentru Agricultură, Silvicultură, Industrie Alimentară și Servicii din Camera Deputaților, participant la Ziua Cânepii, alături de parlamentarul timișean, Daniel Liviu Toda

    ”Deputații ar avea obligația să învețe, dar din păcate foarte mulți exponenți ai clasei politice se dau atotștiutori și odată ajunși într-o demnitate publică, cred că peste noapte se întâmplă ceva și bagajul lor de cunoștințe crește. Nimic mai fals. Cred că aroganța nu este binevenită în politică. Vă spun sincer, nu știam prea multe despre cânepă înainte de evenimentul organizat astăzi de SCDA Lovrin. De aceea am urmărit atent intervențiile tuturor speakerilor înscriși în program și că, la finalul zilei, pot spune că am o cunoaștere mai bună a acestei specii fabuloase și mă gândesc la soluții de promovare a unor inițiative legislative care să stimuleze cultivarea ei de către fermieri. Cânepa este un sector pe care l-am pierdut și nu știu de ce ne blocăm și nu reușim să reluăm cultivarea ei extensivă și transformarea ei într-o poveste de succes. E o specie pe care putem s-o exploatăm economic cu mult succes, pentru că are atât de multe întrebuințări. Un eveniment ca cel de azi este foarte important pentru că pune la masă diverși actori și eu sper să nu rămână doar evenimente punctuale, ci oamenii prezenți, care reprezintă diverse ramuri de activitate, să creeze acel networking în cadrul căruia să poată lucra punctual pe idei și măsuri de revitalizare a cânepii în România. Cred că la nivel de comisie colegii sunt deschiși, fiecare este cu pasiunile și apropierea de un sector sau altul, dar când este vorba de agricultură, în general, există deschidere și nu trebuie să avem orgolii că o propunere vine dintr-o parte, sau alta”, a declarat deputatul Alin Prunean.

    Otilia Frolu, managerul Cluster Caneparo

    Cânepa este o cultură ușor scalabilă într-una din puținele țări europene cu soiuri proprii

    Otilia Frolu, managerul Cluster Caneparo, unul din main speakerii Zilei Cânepii, consideră că soluția pentru scoaterea acestei specii de cultură din conul de umbră în care se află în prezent, este crearea cât mai multor contexte de popularizare și de influențare a agendei publice.

    ”Evenimente precum Ziua Cânepii care are loc la Lovrin și Ziua Cânepii de la Secuieni, care va avea loc în curând în județul Iași și care se repetă anual, noi le considerăm extraordinar de importante pentru că produc această aliniere a informațiilor în domeniu și aduc laolaltă oameni cu background diferit și care se țin la curent cu tot ceea ce se întâmplă în nișa cânepii. Există într-adevăr un accent pe știință și pe cercetare care poate să fie un pic înfricoșător pentru cei care nu sunt în domeniu, dar acesta este rolul nostru, să facem cunoscută cânepa celorlalți. Clusterul nostru, din câte știu, este prima încercare de a aduce într-o organizație câți mai mulți actori din sectorul cânepii: cercetare, industrie de procesare, inovație, piață și reglementatori, autorități, care trebuie să înțeleagă că am depășit momentul 1961, când cânepa a fost interzisă pentru o perioadă și că suntem de fapt într-un moment global, în care de fapt lumea nu știe cum să atragă și să extindă utilizările cânepii. Acesta este rolul nostru. Modul în care vedem noi provocările în România sunt într-adevăr cele de a surmonta această «reputație» denaturată a cânepii. De aceea ne propunem să vorbim cât mai mult despre ce se întâmplă afară, cum se utilizează ea în statele care consideră cânepa o plantă tehnică valoroasă și cum putem și noi să avem un rol din ce în ce mai mare, având în vedere gloria României de dinainte de 1989 și pe care o putem foarte ușor recupera, deoarece suprafețele sunt ușor scalabile. Dacă autoritățile ar sprijini financiar dar și administrativ și politic industria de procesare a cânepii și partea de inovație în materie de produse noi, suprafețele cultivate cu cânepă ar crește exponențial. Am vorbit în prezentare despre acest patrimoniu pe care noi deja îl avem, ca țară. Noi avem soiuri pe care alte țări nu le au. Ei abia acum lucrează să-și creeze propriile soiuri. Dacă România ar considera cânepa drept o cultură strategică, industria care folosește cânepa ca materie primă, ar putea crește ușor, într-un mod sustenabil, cu reducerea emisiilor de carbon”, a spus Otilia Frolu, managerul Cluster Caneparo.

    Bart de Vries, crop production specialist în cadrul Hempflax România

    Cel mai mare cultivator și procesator de cânepă din România – o companie olandeză

    Bart de Vries, care ocupă poziția de crop production specialist în cadrul Hempflax România, a prezentat tehnologia pe care producătorul și procesatorul olandez o aplică în ferma din Sebeș, județul Alba, precum și bolile și dăunătorii cânepii și utilajele specifice acestei culturi. Acesta a ținut să participe la Ziua Cânepii de la Lovrin fiindcă consideră că doar strângând rândurile, actorii cu interese în domeniu vor putea mișca lucrurile în direcția creșterii suprafețelor cultivate și a dezvoltării industriilor asociate.

    ”Am venit în România în 2015. Noi lucrăm 800 ha de teren, dintre care 500 ha sunt cultivate cu cânepă. Deținem și o fabrică la Sebeș, care poate procesa producția de pe 2000 ha, pentru obținerea de fibre folosite la materiale izolatoare în construcții și pentru «hempcrete». E vorba de blocuri de construcție similare celor din beton, dar realizate din fibre de cânepă și particule de lemn. În fabrica din România obținem materia primă brută, care e exportată pentru obținerea produsului finit «hempcrete» la fabrica pe care grupul nostru o operează în Germania. De asemenea mai deținem o fabrică și în Olanda”, a spus acesta.

    Bart de Vries, crop production specialist în cadrul Hempflax România și Directorul științific al SCDA Lovrin, dr. biolog Ciprian Buzna

    Bart de Vries, crop production specialist în cadrul Hempflax România a completat că cultivatorii români se feresc să înființeze culturi de cânepă din cauză că nu e o cultură atât de bine plătită.

    ”Practic cânepa concurează cu grâul și porumbul, motiv pentru care, de obicei fermierii tratează această specie marginal și-i alocă foarte puțin din atenția și resursele lor, în special când au nevoie de cânepă în cadrul rotației culturilor. În prezent politica europeană e că această specie e dorită ca «green crop», adică pe post de fertilizant vegetal, sau pe post de cultură de rotație. Subvențiile la cânepă au fost tăiate din nefericire în urmă cu un an, motiv pentru care ne luptăm pentru reintroducerea lor. Organizația noastră face parte și din boardul consultativ de profil, care face lobby la Bruxelles pentru acordarea atenției cuvenite cânepii. În tot acest context, evenimente precum cel de la Stațiunea Lovrin reprezintă un prilej de bucurie și este o umbrelă sub care să ne strângem toți cei cu interese pe această nișă. Pentru noi e important să întâlnim oameni noi din ramura cânepii, pentru că România e atât de mare și e greu să îi cunoști pe toți cei care au legătură cu cercetarea, producția și procesarea de cânepă”, a mărturisit Bart de Vries.

    Dr. Călin Muntean de la Universitatea de Medicină și Farmacie Timișoara

    Potențialul medical al cânepii, un cufăr cu comori insuficient explorat

    Dr. Călin Muntean de la Universitatea de Medicină și Farmacie Timișoara, a făcut o trecere în revistă a punctelor forte ale cânepii, din perspectivă medicală și farmaceutică, precum și a riscurilor pe care utilizarea neconformă a compușilor extrași din cânepă le poate genera.

    ”Pe sănătate publică am aproape 19 ani de experiență și din această perspectivă cânepa e o specie ce nu poate fi ignorată. Cânepa e o cultură de viitor, a cărei importanță se va materializa în medicina mediului, o medicină care integrează modul în care toți factorii de mediu se reflectă în bolile noastre curente, afecțiuni pe care le dobândim făcând lucruri greșite. Din punct de vedere al sănătății publice sunt și beneficii dar sunt și probleme cu cânepa. Există beneficiile din prisma medicamentelor care pot fi obținute din cânepă. Avem deja un spectru foarte larg de boli pe care îl tratăm. Cele mai însemnate efecte le au asupra bolilor degenerative ale sistemului nervos, care pot fi încetinite: alzheimer, demență, anxietatea cronică, anxietatea permanentă, care conduce la toate tipurile de cancer. Anxietatea este starea în care organismul are acel disconfort permanent, acea încordare permanentă generatoare de hormoni, care la rândul lor creează acest mediu propice pentru startul cancerelor. Pe partea de consum uman ea creează reticență la nivelul populației, fiindcă e asociată cu fumatul de marijuana. Pe noi, ca specialiști, ne interesează însă modul în care reușim să stabilizăm conținutul în diverși compuși, al plantelor care vor fi folosite în industria alimentară și farmaceutică. Ați văzut că sunt o serie de uleiuri și de produse obținute din semințe care pot fi folosite ca suplimente și care au o valoare foarte bună din punct de vedere nutritiv: lapte de cânepă, batoane pe partea de tot ceea ce ține de potențarea energiei pentru sportivi, etc. În schimb aici la sporturi de performanță avem o problemă pentru că odată intrată-n organism ea poate fi depistată la control anti-doping și poate fi confundată cu substanțe interzise”, a afirmat acesta.

    Totodată, profesionistul în sănătate publică nu s-a ferit să facă și o analiză a trendului existent la nivel global, în special în occident, privitor la legalizarea utilizării canabisului în scop recreativ, context în care Dr. Călin Muntean a vorbit despre particularitățile efectelor negative pe care acest tip de consum le poate genera, de la riscul crescut de suicid, până la faptul că în tratamentele intra-spitalicești ale fumătorilor de joint, procedurile de recuperare sunt mult mai facile decât în cazul pacienților care au utilizat etnobotanice sau alte tipuri de substanțe interzise.

    ”Componenta pentru relaxare și recreativă, așa cum o numesc americanii, poate genera bronhopneumopatia obstructivă cronică, iar fumatul exagerat poate conduce la suicid. Cazuri dovedite avem în literatura de specialitate. Dar de partea cealaltă este mai puțin periculoasă decât alcoolul, pentru că dpdv. medical-fiziologic se metabolizează fără să lase urme. Nu are toxicitate la eliminarea din organism și nu dă dependență. Poate fi un substitut pentru alcool. Alcoolul dă dependență. Fumatul de marijuana nu. Dar unde este exces, vor apărea probleme. În schimb excesul de marijuana cunoscut, chiar ajungând la unitatea de primiri urgență, un pacient intoxicat cu canabis vom ști cu ce-l putem trata. În schimb, orice altă combinație periculoasă de plante și substanțe care asta sunt în piață și se fumează la ora asta, pe care nu le cunoaștem și nu știm cu ce să le combatem, motiv pentru care se creează o breșă în sistemul de tratament și noi nu avem practic cum să-i tratăm, până când substanțele introduse în corp nu metabolizează. Deci avem beneficii din punctul acesta de vedere destul de mari, pe parte clinică. În mod cert, din punct de vedere social, culturile ilegale au creat probleme și vor mai crea probleme atâta timp cât noi nu privim conștient și argumentat medical și științific ce fel de plantă este”, consideră dr. Călin Muntean, care crede că e necesară formarea unui corp de specialiști care să vină în întâmpinarea tuturor potențialelor sincope, prin creionarea unei politici coerente pentru cânepă, ca această să fie văzută din punct de vedere legal cu alți ochi, pentru a-i fi puse în valoare valențele pozitive.

    Ziua Cânepii 2022

    Pentru specialistul din cadrul UMF Timișoara e important ca să existe o viziune holistică asupra cânepii, nu doar una focusată pe aspectul medical, alimentar sau textil: ”Nu trebuie neglijate nici utilizările industriale ale cânepii, care au la rându-le un impact pozitiv din punct de vedere al sănătății publice. De multe ori poate în PUG-ul unei localități care are și industrii atașate, aș vedea o zonă de siguranță intercalată între zona industrială și localitate mai degrabă cultivată cu cânepă decât cu Paulownia, pentru că absorția de carbon generat din industrie s-ar face cu un spor mult mai mare. Nu ar trebui să inventăm mașini cu care să scoatem carbonul din aer. Avem deja «mașini» de la mama natură! Este un potențial enorm dacă știm să intercalăm cultura de cânepă în spațiile dintre panourile fotovoltaice. Asta va permite atât o bună absorbție a dioxidului de carbon și totodată să mai câștigăm două-trei ore de lumină. Din păcate noi am renunțat de bunăvoie și nesiliți de nimeni, cred că dintr-o greșeală, la cultivarea cânepii industriale, motiv pentru care am distrus o industrie și acum purtăm haine de plastic. În opinia mea, cânepa are un viitor mare. A avut un trecut mare și va avea un viitor mare pentru că la ora asta, pe partea de fibră, pe 5 ha poți să-ți crești o casă. Este un substitut pentru materialele de construcții convenționale, pentru că noi construim cu foarte mult beton și cărămidă, toate foarte costisitoare din punct de vedere al amprentei de carbon. În schimb cânepa e la polul opus: absoarbe și fixează carbonul, curățând atmosfera. Ea are o paletă largă de utilizări, începând de la hipoalergeni pentru bebeluși, până la ceea ce ține de jucării create din cânepă și alte produse din industria plasticului în general, care contribuie major la conversia dinspre acel plastic toxic, într-un plastic biodegradabil, reintrodus în economia circulară”.


    Te-ar mai putea interesa

    ANI: Pășuni comunale atribuite de consilieri locali unor membri de familie Victorie a Asociației Forța Fermierilor! Măsură pentru achiziția de utilaje agricole, introdusă în PNS! Subvenția de bază la APIA crește la 100 euro/ha la teren arabil și 150 euro/ha la pajiști cu animale

    Ultimele știri

    Alertă în Giurgiu: Două focare de PPA în doar 2 zile. Alte 100 de îmbolnăviri active la porci mistreți! ANM astăzi: Ploi abundente de 80 l/mp până miercuri. Județe sub alertă! Anunțul MADR de astăzi privind fermierii din 30 de județe afectate de seceta severă