Dorin Cojocaru, APRIL: S-ar putea să nu mai vedem telemea în piață. Nu am avut o strategie pentru ferme
Angelica Lefter -
Timp de 20 de ani nu a existat o strategie a dezvoltării fermelor de vaci de lapte în România, iar acum încep să apară consecințele, este de părere Dorin Cojocaru, președintele Asociației Patronale Române din Industria Laptelui (APRIL).
Invitat în cadrul emisiunii AgroStrategia de pe TVR 1, o coproducție Agrointeligența și TVR, șeful APRIL a explicat care sunt raționamentele de la care a ajuns să considere că telemeaua adevărată românească va dispărea de pe piață, anul acesta fiind ultimul în care o mai putem consuma.
”Am preconizat această scădere, distrugere a fermelor de vaci de lapte. Chiar sunt curios cum arată structura fermelor de vacă de lapte acum în România, pentru că 20 de ani nu am avut o strategie a dezvoltării fermelor de vacă lapte în România”, a spus Dorin Cojocaru.
Seceta și lipsa bazei furajere, printre principalele motive de scădere a producției de lapte în ferme
Motivele scăderii producției de lapte și implicit a producției de brânză sunt variabile, de la schimbările climatice la baza furajeră de care nu mai dispun fermierii și până la inundarea pieței cu brânză obținută din grăsimi vegetale.
”În caniculă, vaca nu mai dă lapte. Vaca suferă de cald, nu de frig. Avem deja o scădere a producției din cauza căldurii”, explică Dorin Cojocaru, care precizează că ”hrana animalelor reprezintă un factor important care influențează producția de lapte, iar prețurile aproape că nici nu mai contează când problemele sunt mult mai stringente în acest moment”.
”Nu-i neapărat prețul, că vă spun, s-a ajuns la un nivel încât prețul nu mai contează. Consumatorul ce trebuie să știe? Că în aceste momente, fermierii nu mai pot să își facă baza furajeră, să strângă furaj pentru perioada de stabulație, când nu vom mai putea să avem pășune. Noi nici pășune n-avem în perioada de vară, vaca trebuia să mănânce furaj suculent, trebuia să iasă la pășune, pe când noi acum n-o să avem nici fibroase, nici suculente. În România nu mai avem fabrici de zahăr ca să luăm tăiței de sfeclă sau tot felul de șroturi. Deci noi nu mai avem resurse ca să ne hrănim vacile încât să dea o producție performantă”, a menționat Dorin Cojocaru.
Președintele Asociației Patronale Române din Industria Laptelui (APRIL) a mai adăugat, legat de hrana animalelor și de problemele fermierilor că, din cauza secetei, aceștia nu au reușit să își producă stocurile de hrană necesare. Concluzia poate fi trasă imediat: fără furaje nu există hrană, iar fără hrană nu există lapte, deci nici brânză.
”Ei deja au început să intre în anumite stocuri. Porumbul siloz nu știu dacă și l-au făcut. (…) Dacă nu ai furaje, nu ai producție de lapte, dacă nu ai producție de lapte, industria din România, și nu-i plâng pe cei mari, foarte mari, îi plâng pe cei medii și mici, dacă nu au lapte din România, din ce să își onoreze contractele cu hipermarketurile? Și atunci hipermarketurile îi vor aplica penalități că nu și-a onorat contractul la hipermarketuri. La procesare: procesatorul va aplica și el penalități la furnizorul de lapte că nu și-a respectat contractul”, a mai spus președintele APRIL.
”Războaiele” pe filiera laptelui vor afecta fermierii, procesatorii și consumatorii
Cu toate aceste probleme se va dezvolta, în mod evident, principiul dominoului, care în opinia expertului va atrage multe ”războaie pe filieră”, pentru ca în final să nu mai găsim în piață adevărata telemea, ci doar produse pe bază de înlocuitori.
”Principiul dominoului și o să înceapă tot felul de războaie pe filieră. Cine va câștiga din asta? Să nu credeți că o să rămână fără produse pe raft. Produse pe raft vor veni din Polonia, Ungaria, Germania, acolo unde guvernele respective și-au susținut fermierii locali, procesatorii locali, economia locală. Și când am spus ”Da, s-ar putea să nu mai vedem telemea”, pentru că o să înceapă fake-uri, să bage înlocuitori, să combine tot felul de analog de produse care substituie laptele. Întotdeauna când puterea de cumpărare scade, oamenii nu mai au bani și atunci când costurile cresc foarte mult, prețurile cresc, se dezvoltă piață”, a explicat specialistul.
Consumatorii trebuie să fie conștienți de costurile cu care este realizat un kilogram de telemea si pot face o comparație când observă produsele la raft, după cum a arătat Dorin Cojocaru.
”Eu nu vreau să influențez piața, dar în primul rând, telespectatorii trebuie să știe foarte clar care sunt factorii care participă…în primul rând costurile. Costurile care participă la un kilogram de brânză. În primul rând avem să zicem materia primă, deci vorbim de materia primă. Materia primă reprezintă la telemea, să zicem, undeva la 60% din costuri. Pe urmă vin gazul, energia, transportul, ambalajul și așa mai departe. Și mă leg doar de materia primă. Un kilogram de telemea, între 7-8 chiar 9 litri de lapte. Dacă eu văd la raft 22 de lei cu tot cu TVA, că e 9% TVA-ul și mă duc invers: îi scad TVA-ul, scad transportul… Păi dacă litrul de lapte e peste 2 lei, 8 ori 2 da? Deci 22?! Păi eu n-am acolo ambalajul? Ambalajul a crescut ca preț cu 42%. Energie, 6% energia electrică. (…)Deci eu trebuie să am în cap asta: ca măcar materia primă s-o regăsesc la raft”, a spus președintele APRIL.
Dorin Cojocaru, APRIL: ”Iei o bază de lapte curat, 30-40% și începi să-i înglobezi tot felul de substituenți. (…) Nu am valoare nutritivă”
În cele din urmă, expertul în industria laptelui a explicat și cum pot fi recunoscute falsurile în piață, dar și cum pot fi ele combătute.
”Înseamnă că se undeva, e un fake. Și unde? Cum se fac fake-urile? Iei o bază de lapte curat, 30-40% și începi să-i înglobezi proteină lactică, zer praf, cazeină, tot felul de substituenți. Și este alb, are gust, are aromă, că poți să-i pui și aromă, dacă vrei, da? Și atunci cu ce mă păcălește pe mine ca și consumator? Nu am valoare nutritivă. Deci o brânză maturată are o valoare nutritivă mult mai mult decât o telemea proaspătă care conține mai multă apă. (…) Este rolul autorităților și ar trebui să înceapă să preleveze probe, să facă analize…Asta este și concurență neloială pentru cei cinstiți și corecți. Și ar trebui ca noi să îi promovăm, să îi susținem pe cei care respectă legea, calitatea și sunt transparenți față de consumator”, a declarat Dorin Cojocaru.
Distribuitorii aduc marfă fără anumită trasabilitate, din afară și uneori chiar în piețele de cartier
Invitatul din cadrul emisiunii Agrostrategia a ținut să sublinieze că experiența l-a ajutat să poată ajunge la concluzii bine motivate și că de cele mai multe ori cei care promovează falsurile pe piață sunt distribuitorii care aduc marfă fără o anumită trasabilitate.
”Eu de 20 de ani am intrat în multe fabrici de lapte și prin auditare și verificare, cum se spune. Cam știu cine, ce face. Să știți că multinaționale își respectă procedurile și rețetele, pentru că ei nu se joacă cu brandul lor, pentru că brandul lor e foarte valoros. Cei mici, care au frică de Dumnezeu, cum spun eu, respectă anumite norme. Problema este la distribuitorii care aduc marfă fără anumită trasabilitate, din afară și uneori chiar în piețele de cartier. Acolo am întâlnit foarte multe fake-uri și ei își pun un clop în cap și se îmbracă puțin tradițional: ”E de la vacă” (…) Deci trăim într-o lume a minciunilor și asta mă doare cel mai tare. Deci este filieră de la furcă la furculiță”, a explicat șeful APRIL.
”Ministerul Agriculturii trebuie să fie avocatul fermierului și al procesatorilor”
În viziunea sa, adevăratul producător are nevoie de un avocat care să îl apere în fața altor instituții și care să-i susțină interesele, iar instituția care poate face acest lucru este Ministerul Agriculturii.
”În primul rând cei care au banii, deci Ministerul de Finanțe, Ministerul Agriculturii. Ministerul Agriculturii trebuie să fie avocatul fermierului și al procesatorilor, peste tot, în fața Ministerului de Finanțe, Ministerului de Economie, Ministerul Muncii și Protecției Sociale și așa mai departe. Deci trebuie să susțină interesele producătorilor. Autoritățile de control, ANSVSA, ANPC, DSP – trebuie să-i protejeze pe cei corecți și să-i elimine pe cei incorecți. Iar noi trebuie să venim în fața consumatorilor, să fim transparenți, să le dăm cele mai bune variante și să consume lapte și produse lactate și produse românești pentru că dacă nu ne vom susține unii pe alții în aceste perioade de criză, fermierii fără procesatori nu vor putea, procesatorii fără fermieri nu vor putea să trăiască. Iar consumatorul român fără produse românești nu poate să-și asigure o continuitate a suficienței de hrană. Asta trebuie să înțeleagă politicienii, că dacă noi nu avem ce mânca din țara noastră, e posibil ca peste 2-3 ani aceste importuri să fie condiționate. D-aia spun, condiționalitatea poate să fie dată de preț sau de fake-uri sau calitate duală. Sau să primim tot felul de produse pe care alții nu și le doresc. Deci, în ultimii 3 ani – 2 ani de pandemie și criza din Ucraina, ne-a arătat că trebuie să ne bazăm doar pe noi”, a încheiat Dorin Cojocaru, președintele Asociației Patronale Române din Industria Laptelui (APRIL).
AgroStrategia. Invitat: Dorin Cojocaru, Președinte APRIL (02.08.2022)
