Se pregătește a doua ”Revoluție verde”: Un nou soi de orez ar putea eradica foametea din cele mai sărace țări ale lumii
agrointeligenta.ro
În anul 1961, guvernul indian de la acea vreme se lupta cu un mare deficit de alimente, așa că a apelat la Norman Borlaug, cunoscut ca și părintele „Revoluției Verzi”, să ajute India cu sfaturi despre noile semințe. Borlaug a convins atunci India să investească în plantarea unui nou soi de grâu pitic în Punjab. În anul următor, în toată India au fost plantate soiuri de grâu pitic denumite IR8. Secretul acestor culturi stătea tocmai în tulpina mai scurtă, ce rezolva o problemă de bază a agriculturii hinduse: culturile „de modă veche” aveau tulpina prea lunga, iar atunci când erau hrănite cu îngrășăminte, creșteau mult prea înalte și astfel se culcau la pământ, recoltarea lor fiind de cele mai multe ori greoaie, dacă nu imposibilă. În următorii 40 de ani revoluția verde s-a răspândit în jurul lumii, ducând la ameliorarea foametei acolo unde erau plantate semințe ca cele dezvoltate de Borlaug și echipa sa.
Acum, o a doua revoluție verde începe să prinda contur tot în zona Asiei. Nu va fi la fel ca prima, din moment ce nu va depinde de câteva soiuri miraculoase, ci totul va fi clădit pe mai multe tipuri de semințe, adaptate la diverse medii. Unele terenuri sunt sărace deoarece sunt predispuse la inundații, secetă și salinitate crescută. Noile semințe au fost dezvoltate să reziste la exces de apă și în curând vor exista soiuri tolerante la secetă, căldură extremă și salinitate, ceea ce va face ca și cele mai sărace terenuri să devină fertile. Așa că a doua revolutie ar putea face mult mai mult decât prima, estimează specialiștii citați de The Economist.
Această revoluție este vitală, deoarece beneficiile celei care a precedat-o încep să scadă. Ritmul anual de creștere a randamentelor a scăzut la mai puțin de o treime din ceea ce a fost la început și este depășit de rata de creștere a populației. Între timp, cererea pentru orez, de pildă, este în crestere cu aproape 2% pe an în Asia, iar în Africa cu 20% pe an. Decalajul amenință să se extindă, deoarece orezul este extrem de vulnerabil la schimbările de mediu. Cultivatorii de orez folosesc aproape o treime din apa dulce a Planetei, iar deficitul de apă este principala amenințare pentru perioada următoare.
A doua revoluție verde a fost posibilă odată cu secvențierea genomului de orez în anul 2005. Acest lucru a permis cercetătorilor să descopere genele responsabile pentru rezistența la excesul de apă – la un soi din estul Indiei – și să le transfere ulterior la culturile din întreaga lume. Amelioratorii vor putea face în curând acelasi lucru cu alte gene care să ofere soiurilor noi caractere valoaroase.
potrviti The Economist, există mai multe piste pe care guvernele pot împinge mai departe acestă revoluție menită să ofere hrană suficientă populației din cele mai sărace state ale lumii. O soluție ar fi implicarea directă a guvernelor în finanțarea cercetărilor din bani publici, ceea ce ar asigura și obținerea de plante adaptate specificului fiecărei țări în parte.
Sursa: The Economist
