• ABONARE
  • Contact
  • Publicitate
  • Anunțuri
  • Audiență
  • Rețele sociale
  • Informații
  • Știri
  • Subvenții APIA
  • Vegetal
  • Zootehnie
  • Bursă cereale
  • Agribusiness
  • ARHIVA
  • CĂUTARE
  • Vasile Iosif, AIPROM: După industria medicamentelor, industria de protecție a plantelor este cea mai reglementată la nivel global

    agrointeligenta.ro -

    După industria medicamentelor, industria de protecție a plantelor este cea mai reglementată la nivel global, iar România va fi obligată să reducă cu 35% utilizarea acestui tip de produse în agricultură, a anunțat Vasile Iosif, Country Leader FMC România și președinte al Asociației Industriei de Protecția Plantelor din România – AIPROM.

    ”Cum oamenii au nevoie de medicamente, și plantele au medicamentele lor”

    ”Aș încerca să facă o paralelă în sensul că așa cum oamenii au nevoie de medicamente, și plantele au medicamentele lor. E drept că le numim pesticide, atât sintetice, cât și biologice (…). Ce vă pot spune este că avem o misiune grea, aceea de a explica oamenilor de ce avem nevoie de medicamente pentru plante. Pentru că astăzi conform studiilor, circa 40% din cetățenii europeni își pun semne mari de întrebare vizavi de utilizarea pesticidelor și aș îndrăzni să spun mai ales de utilizarea lor corectă de către fermieri”, a declarat Vasile Iosif, președintele AIPROM, în cadrul emisiunii AgroStrategia de pe TVR 1, o coproducție TVR și Agrointeligența.

    ”Discuția astăzi pleacă de la ambiția Uniunii Europene de a implementa Pactul Verde sau Green Deal. Ne dorim ca până în 2050 să fim neutri. Un pilon important era pilonul de energie, să avem energie regenerabilă, care este salutar și este extraordinar. Din păcate, cred că l-am eșuat cu brio din cauza războiului dintre Rusia și Ucraina și astăzi ne-am întors din nou la cărbune. (…) Un al doilea pilon ar fi în acest Pact Verde Strategia de Biodiversitate și Strategia De la fermă la consumator. Strategia De la fermă la consumator pleacă de la ambiția Uniunii Europene de a reduce consumul de pesticide la nivelul fiecărui stat membru al Uniunii Europene cu 50%. În esență, dacă citim această strategie, inclusiv Strategia de Biodiversitate, sunt lucruri grozave. Ne dorim ca utilizatorii de produse de protecție a plantelor, dar și noi oamenii, să fim protejați. (…) Dar eu vă spun că, din propria mea experiență, dacă astăzi s-ar renunța nu la 100% din pesticide, ci doar la 50%, am avea niște probleme foarte serioase. Și aici m-aș referi la un studiu – sunt mai multe studii, dar o să vă dau doar unul, pe care l-a făcut Departamentul Agriculturii de Stat din Statele Unite. Este un studiu extraordinar de bine elaborat care spune foarte clar: dacă se va aplica această strategie de a reduce consumul de pesticide cu 50%, consumul de antibiotice pentru animale cu 50% și consumul de îngrășăminte chimice cu 20%, Uniunea Europeană ar produce cu aproximativ 12% mai puțin. Fiecare dintre noi ar cheltui în medie cu 173 de dolari pe an mai mult ca să cumpărăm mâncare. Fermierii, ar fi foarte mulți dintre ei decapitalizați și din păcate, pierderea de PIB ar fi foarte mare”, a explicat președintele AIPROM care va fi impactul economic al măsurilor ”verzi” de la nivelul UE.

    ”România ar trebui să reducă cu minimum 35% consumul de pesticide”

    Folosirea produselor de protecție a plantelor este în continuare necesară în agricultura românească unde fermierii se confruntă cu un grad ridicat de îmburuienare, cu boli, dar mai ales cu dăunători, o parte dintre ei chiar dăunători nou intrați în culturile agricole din țara noastră.

    ”La capitolul insecte, avem niște insecte extraordinar de rapace și de vorace care au apărut, unele chiar recent și suplimentar. Dacă vorbim de celebra Tuta absoluta la cultura de tomate, este o insectă pe care am adus-o (în România – n.r.) prin importurile de tomate din Spania, dar nu asta este problema. Problema este că a găsit un mediu foarte bun de dezvoltare în România. La ora actuală avem Drosophila care a trecut granița și o să avem probleme în pomicultură. Avem Diabrotica la porumb. Din păcate, Uniunea Europeană și-a asumat un target și noi o să vedem cum acest target va fi implementat, pentru că sunt niște studii. România ar trebui să reducă cu minimum 35% consumul de pesticide. (…)  Dar aveți grijă, pentru că reducerea, target-ul de reducere îmbracă două forme – consumul total de pesticide, care va fi 35% și produse periculoase, acele produse care sunt pe lista de substituție – ele vor dispărea ușor, ușor. Sunt vreo 75 de molecule. Ei, aici, România va trebui să reducă peste 50% aproape și de 60% va trebui ca să reducem consumul de produse periculoase, pentru că Uniunea Europeană, prin Farm to Fork, dorește reducerea totală a consumului de pesticide, dar și și a celor periculoase”, a mai explicat Vasile Iosif.

    ”Ca să aduci un produs nou în piață durează 12 ani”

    La nivelul Uniunii Europene, produsele utilizate de către fermieri sunt sigure, cadrul de reglementare al autorizăriilor fiind unul foarte riguros. În plus, costurile de producere a noilor molecule sunt extrem de ridicate inclusiv pentru că partea de cercetare și testare presupune investiții enorme, financiare și de timp.

    ”În primul rând după industria farma, deci după industria de medicamente, industria de protecție a plantelor este cea mai reglementată la nivel global. Mai sunt cinci companii care cercetează și inovează medicamente pentru plante și vreau să vă spun că, ca să aduci un produs nou în piață durează 12 ani și trebuie să cheltuiești 280 de milioane de dolari pentru o singură moleculă, un produs. 40% din această sumă, din cele 280 de milioane, sunt numai studii pentru organisme non-țintă – impact asupra mediului, degradare, biodegradare, metaboliți”, a explicat președintele AIPROM.

    Grija pentru mediu a companiilor din sectorul de producere a produselor de protecție a plantelor este indicată și de efortul pe care aceste entități îl fac pentru recuperarea ambalajelor. La nivelul României, acest sistem de recuperare este susținut financiar printr-un program dedicat derulat prin AIPROM, programul SCAPA.

    ”Anul trecut am recuperat 69% din ambalajele goale, ambalaje pe care le-am reciclat și care, în mod normal ar fi însemnat poluare. Noi finanțăm acest demers. În Farm to Fork există conceptul ca până în 2025, fiecare stat european să implementeze un sistem de recuperare și de reciclare al ambalajelor. România îl are”, a mai spus Vasile Iosif în cadrul emisiunii AgroStrategia de pe TVR 1.

    AgroStrategia. Invitat: Vasile Iosif, Președinte AIPROM (23.08.2022)


    Te-ar mai putea interesa

    Subvenții APIA 2024. Fermierii care au intrat până astăzi la plata celei de-a doua tranșe Plăți finale la APIA. Calculator tranșa a doua din subvenția pe hectar și animale, din 2 decembrie S-a aprobat DUBLAREA subvențiilor pentru micii fermieri!

    Ultimele știri

    Subvenția de 1.500 euro/hectar intră la plată! Guvern: Noi terenuri care intră la subvenția APIA. Suprafețele – înscrise în Registrul Agricol! Guvernul a suplimentat banii pentru investițiile în irigații