Ceapa de Dărăști – un risc asumat pentru fermierul Ion Olteanu
Angelica Lefter -
Ceapa de Dărăști – un risc asumat de fermierul Ion Constantin Olteanu care și-a propus să reînvie tradiția acestei culturi locale. După ce a reușit să readucă în atenția consumatorilor usturoiul de Dărăști, acum fondatorul Agromad Crops încearcă să schimbe gustul consumatorilor și în materie de ceapă. În locul celei de import, Ion Olteanu vrea să convingă cât mai mulți români să consume ceapă locală.
Unul dintre fermierii renumiți ai României, membru al Asociației Forța Fermierilor, Ion Constantin Olteanu, administratorul și fondatorul Agromad Crops, este cel care încearcă o revigorare a sectorului cepei românești, așa cum a procedat și cu usturoiul de Dărăști, județul Ilfov.
Soiul de ceapă de Dărăști, renumit acum câteva zeci de ani, nu mai există în zonă
Tot la Dărăști, fermierul a cultivat anul acesta 10 hectare cu ceapă, însă nu a găsit soiuri românești nici măcar la localnici, așa că a pus în pământ românesc soiuri de peste hotare și speră ca următoarea cultură să fie chiar din ceapă românească, de la Buzău, după cum a declarat pentru Agrointeligența – AGROINTEL.RO.
”Anul acesta avem 10 hectare, este primul an în care punem ceapă. Practic avem cele 10 hectare cultivate în zona Dărăști, renumită pentru ceapă și usturoi, acolo se pune ceapă de 100 de ani. Mai exact se punea, pentru că populația a îmbătrânit și cei tineri nu prea mai au chef să practice agricultura. Așa m-am și apucat de cultura usturoiului. La ceapă, în schimb, nu am găsit soiul local, nici nu mai există cred soiul care se chema chiar așa – ceapa de Dărăști, pe vremea lui Nicolae Ceaușescu. Oamenii nu mai au ceapa de Dărăști și am pus soiuri străine din Italia și Franța. O să îl caut pe domnul Vînătoru, să iau soiul de Buzău, ceapa renumită de Buzău pentru următoarea cultură. Anul acesta am avut două tipuri de ceapă. Patru hectare semănate în toamnă, pe care le-am și recoltat și o parte semănată în primăvară pe care ar trebui să o recoltăm peste vreo 10 zile. Sperăm că vom face vreo 50 de tone la hectar, pentru primul an este bine, mai ales că nu am fertilizat-o. La cea recoltată deja am obținut mai puțin, vreo 25 de tone”, a spus Ion Constantin Olteanu.
Ceapa cultivată la Dărăști se va vinde din poarta fermei către comercianți cu 1,5 lei, dar la piață va ajunge la 4,5 lei
Hectarele cultivate cu ceapă, la Dărăști, au reprezentat un fel de sole experimentale. Fermierul nu a știut exact ce ceapă ar merge cultivată în zonă, așa că a încercat mai multe soiuri pentru a-și da seama care face față mai bine climatului și solului. Pentru început, din poarta fermei, ceapa va avea un preț de 1,5 lei, dar în piețe cu siguranță va ajunge la 4,5 lei.
”Am pus 4-5 soiuri, să văd cum se comportă, soiuri mai renumite. Nu am piață de desfacere. La piață ceapa se vinde cu 4,5 lei, noi nu reușim nici cu 2 lei să vindem kilogramul. Cred că o să o vindem cu 1,5 lei. Avem spații de depozitare, dar nu cu frig. Noi o să o vindem cu 1,5 lei, la comercianți. Ei o vor vinde cu 2,5 lei la en-gros și în piață ajunge la 4,5 lei, deci se triplează prețul”, a menționat Ion Constantin Olteanu.
Importurile de ceapă au stricat prețurile producătorilor români
Importurile care ajung în România din diverse țări ale Uniunii Europene și nu numai, au reușit să strice piața. Fermierii străini produc la prețuri mai mici pentru că au subvenții mai mari, iar pentru unii dintre ei afacerile sunt o tradiție de peste 100 de ani, transmise din generație în generație, deci au un start mai bun, spune omul de agribusiness, Ion Constantin Olteanu.
”Există și un fenomen foarte ciudat, rușinos! Sunt mulți români, pe care nici nu pot să-i numesc români, care plătesc primele 2-3-4 camioane cu ceapă, după care nu mai plătesc următoarele 3-4 camioane, așa că ei fură practic. Și atunci vând cu cât vor ei, că e gratis. Aceasta este o variantă, și alta ar mai fi că producătorii din străinătate de ceapă sunt susținuți de către stat, au dus mai departe tradiția, au transmis afacerea din generație în generație. La ei, fiind capitalism de 100 de ani și la noi fiind întrerupt, la ei s-au dezvoltat afacerile. Sunt deja capitalizați. La noi au ajuns la 8-9% dobânzile, ei lucrează pe 0,5%”, a spus administratorul și fondatorul Agromad Crops.
Soluția pentru salvarea sectorului românesc al cepei: asocierea producătorilor pentru a vinde direct consumatorilor
Deși vine întotdeauna cu un suflu nou, cu soluții și idei, înarmat cu toate informațiile necesare, așteptările de data aceasta nu sunt prea mari, după cum a declarat fermierul Ion Constantin Olteanu pentru Agrointeligența – AGROINTEL.RO.
”Nu am nicio așteptare, practic nu sunt foarte entuziasmat. Este o piață controlată de importuri din diverse motive, și am enumerat, fie că sunt mai competitivi ca noi, fie că sunt controlate de anumite persoane care, după cum am spus plătesc doar o parte din marfă…sau poate că străinii sunt mai bine organizați. Cert este că e greu să le faci față, te chinui la o treime din preț și tot nu le faci față. Ar fi, poate, un mare business dacă noi, toți care producem, am face un mare en-gros românesc și să vindem acolo, să îl folosim ca un fel de piață, poate asta ar fi o soluție! Este greu pentru că noi nu suntem în stare, nu ne înțelegem! Am câștiga și noi și consumatorul final, dar cum nu poți să pui doi români la un loc….”, a mai adăugat fermierul.
Ceapa este mare iubitoare de apă – fără irigații producția poate fi compromisă
Seceta din acest an și-a spus cuvântul și în ceea ce privește producția de ceapă. Spre deosebire de usturoi, ceapa are nevoie de mai multă apă, iar irigațiile au salvat situația.
”Ceapa fără apă,este un insucces clar, cultura este mult iubitoare de apă! La Dărăști avem irigații, suntem pe un teren propice. În primul rând este între ape, între Argeș și Sabar, de asta și oamenii în trecut au ales acest loc, nu la întâmplare. În al doilea rând este un teren nisipos, din aluviuni s-a creat fertilitate și nisipul ajută la formarea ușoară a bulbului. În general legumicultura, dar mai ales bulboasele se fac pe terenuri nisipoase și în lunci de râuri. De exemplu, a trebuit să învățăm că ceapa trebuie udată. Angajații mei au semănat-o și au lăsat-o neudată, vreo 3 hectare, ceapă de toamnă. Până am ajuns eu și le-am spus că trebuie udată ca să răsară, nu i-a mers prea bine!”, a explicat cunoscutul fermier.
Utilaje speciale pentru cultura de ceapă
Nici investițiile în echipamente dedicate culturii de ceapă nu trebuie neglijate, a adăugat Ion Constantin Olteanu.
”Am avut investiții destul de mari în echipamente, în semănătoare, mașina de recoltat foarte scumpă, este tehnologie separată față de usturoi. Tractoarele le ai comune și spațiile de păstrare. Ca să reușim ar trebui să ne unim sau încurajată finanțarea pe 30 de ani să ne putem facem singuri proiecte. Statul român ar putea să sprijine o finanțare pe termen lung și ar câștiga și el pentru că avem potențial. România este la 30% față de ce poate, putem să urcăm!” a declarat cunoscutul fermier.
Planurile de viitor includ găsirea de noi orizonturi de desfacere și cultivarea de soiuri românești de ceapă
Planurile pentru anul viitor includ mai întâi descoperirea unei piețe adecvate, cultivarea unor soiuri românești și apoi extinderea terenurilor cultivate cu ceapă.
”Mă străduiesc ca la anul să vin cu soiuri românești de ceapă, dar o să o luăm și în sens invers, să ne asigurăm vânzarea pentru că este fundamental să ai desfacere. Este adevărat că marfa românească are aspect comercial mai urâțel, dar este clar că marfa românească este mai calitativă, însă hipermarketurile își urmăresc afacerea”, a conchis Ion Constantin Olteanu, administratorul și fondatorul Agromad Crops pentru Agrointeligența – AGROINTEL.RO.
