Cultivarea ciupercilor în România: Avem o singură fabrică de compost de Pleurotus. Pentru Champignon, importăm din Ungaria
agrointeligenta.ro
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Cultivarea ciupercilor în România este un domeniu cu multe oportunități, având în vedere explozia consumului de ciuperci în ultimii ani. Nu puține sunt însă provocările cu care confruntă cultivatorii de ciuperci de la noi. Astfel, deși Champignon este soiul cel mai bine vândut pe piața internă, producătorii sunt dependenți de compostul din import. Din Ungaria, mai exact.
O mare parte din piață internă este controlată de marii producători de ciuperci din România. ”Sunt afaceri începute acum mulți ani și foarte solide. Mai sunt și importurile destul de mari, însă eu estimez că mai există loc și pentru micii producători de ciuperci”, a declarat Răzvan Tinca, consultant în afaceri cu ciuperci.
Potrivit specialistului în cultivarea ciupercilor, cea mai mare pondere o au acum ciupercile Champignon: ”Toată lumea știe că definiția ciupercii implică să aibă pălărie și picior, iar cele Champignon arată exact așa, ceea ce le asigură o cerere mare și vânzări bune. Din aceste motive, majoritatea celor care au investit într-o afacere cu ciuperci au optat pentru acest soi, iar abia recent au început antreprenorii să ia în considerare și alte soiuri, așa cum este Pleurotus”.
Provocarea supremă a afacerilor cu ciuperci o reprezintă compostul. Spre exemplu, în România nu există nici un producător de compost pentru Champignon, așa că toate cantitățile sunt importate din Ungaria. De altfel, vecinii noștri au deja o tradiție în producția de ciuperci și, în mediul rural, majoritatea familiilor maghiare au propria ciupercărie în gospodărie. Pentru români, acesta rămâne însă doar un vis pentru căla noi nu există nici un producător intensiv de compost de calitate. ”Dacă ești în Constanța și vrei să produci ciuperci Champignon, costul transportării compostului te lasă fără profit. Din același motiv nu este rentabil nici să cumperi doar câte două-trei tone de compost”, explică Tinca. El nu crede că se va încumeta cineva prea curând să pună bazele unei afaceri cu compost de Champignon în România. Motivul: materia primă este greu de găsit. ”Un compost de calitate este esențial pentru cultura ciupercilor. Cel din Ungaria este ideal pentru că ei îl produc din gunoi de cal, iar la noi nu prea mai găsești așa ceva colectat. Mai merge și cu gunoi de pui de găină, dar trebuie ca păsările să fie hrănite într-un anume fel. Mai mult, este nevoie ca sursele de materii prime să fie în proximitatea punctului de lucru”, mai spune ciupercarul.
Cei care au ”mirosit” disperarea ciupercarilor români au fost olandezii. În Vrancea, la Nănești, ei au înființat prima fabrică de compost din România. Totuși, din aceleași cauze enunțate și de Tinca, investitorii străini produc doar compost pentru cultura de ciuperci Pleurotus. În fapt, este vorba de o asociere de tip „joint venture“ cu Cooperativa Agricolă Compostar din Vrancea, cea care furnizează și materia primă pentru fabrică. ”În ultimii ani, cultivarea ciupercilor Champignon a devenit tot mai puțin profitabilă. Compostul a rămas la acealași preț în euro, în timp ce kilogramul de ciuperci s-a ieftinit, carburanții s-au scumpit, energia la fel. Dacă se va continua în acest ritm, va fi tot mai dificil pentru producătorii români să facă față importurilor”, apreciază Răzvan Tinca.
