Crescător de oi din Alba, suspect de antrax. Boala ar fi fost luată de la animalele din fermă
Roxana Dobre -
Tânăr crescător de oi, suspect de antrax după ce ar fi luat boala de la animalele pe care le crește în exploatația proprie. Fermierul se află sub supraveghere medicală urmând ca testele de laborator amănunțite să confirme sau să infirme dacă este vorba despre acest tip de boală infecțioasă.
Un caz rar de privind o boală care se transmite de la animale la om a băgat în alertă autoritățile din județul Alba. Un tânăr crescător de oi, în vârstă de 37 de ani, este suspect de antrax și a fost internat pentru supraveghere și tratament, viața lui fiind în afara pericolului. Diagnosticul va fi confirmat sau infirmat de analize mai amănunțite de laborator, primele analize efectuate indicând prezența bacilului anthracis care produce boala antrax, a anunțat, miercuri, Direcția de Sănătate Publică (DSP) Alba. Compartimentul Epidemiologie din cadrul DSP Alba, în colaborare cu DSVSA Alba, efectuează o anchetă în acest caz, primele date indicând contractarea bolii de la oile pe care bărbatul le crește în propria gospodărie.
Bărbatul s-a prezentat la un spital din județ pentru investigații amănunțite la îndrumarea medicului de familie care a constatat o plagă veche, cu evoluție nefavorabilă, la degetul mic de la mâna stângă a pacientului. Ultimul caz de antrax a fost înregistrat în județul Alba în urmă cu aproximativ 7 ani.
Antraxul este o boală infecțioasă produsă de Bacillus anthracis. Boala este o zoonoză (boală comună omului și animalelor), fiind întâlnită mai frecvent la bovine, caprine, ovine. Antraxul poate fi letal dacă nu este depistat și tratat la timp.
Ce este antraxul, una din cele mai răspândite boli ale animalelor
Antraxul este o boala infecţioasă, produsă de Bacillus anthracis, ce afectează majoritatea speciilor de mamifere domestice sau sălbatice şi omul.
Evoluează clinic de regula septicemic cu febra, tulburări generale, circulatorii. Respiratorii şi digestive: morfopatologic se caracterizează prin edeme serohemoragice în ţesutul conjunctiv subcutanat, hemoragii subseroase, aspectul asfixic al sângelui, hipertrofia şi ramolismentul pulpei splenice.
Este cunoscut şi sub denumirile de dalac, buba neagră, cărbune sau pustula malignă.
Antraxul a fost descris încă din antichitate, atât la animale cât şi la om. Antraxul este una din cele mai răspândite boli ale animalelor, dar incidenta sa variază foarte mult de la o zona geografica la alta. Antraxul evoluează endemic în zonele tropicale şi sub-tropicale.
Sunt receptive la infecţia naturală cu Bacillus anthracis toate animalele homeoterme, dar nu în egala măsură. Cele mai receptive sunt ovinele şi caprinele, urmate în ordine de taurine, cabaline, bubaline, camelide, cervidee şi alte ierbivore domestice sau sălbatice.
Porcul pitic şi, se pare, unele rase algeriene de oi posedă o rezistență genetică faţă de infecţia cărbunoasă. La om se întâlnesc atât forme localizate, cu evoluţie mai uşoara, cât şi forme septicemice, mortale.
Animalele tinere, din rase perfecţionate, sau cele stresate, sunt mai sensibile
În general antraxul se caracterizează printr-o evoluţie rapidă, febrilă şi mortală, dar în funcţie de doza infectantă, poarta de intrare şi rezistenţa organismelor, pot exista şi alte tipuri evolutive.
Profilaxia generală în antrax vizează în primul rând evitarea contaminării solului cu Bacillus anthracis şi implicit evitarea contaminării furajelor. Pentru realizarea acestui deziderat, de cea mai mare importanta este ecarisarea corectă a tuturor cadavrelor. Se ştie că un singur cadavru cu antrax abandonat pe o păşune poate să contamineze o mare suprafaţă de teren şi să pericliteze sănătatea animalelor ce vor păşuna pe acest teren, timp de mai multe decenii.
Pentru profilaxia antraxului, alături de masurile generale, imunoprofilaxia este indispensabilă.
În cadrul Institutului de Diagnostic şi Sănătate Animală funcţionează Laboratorul Naţional de Referinţă pentru Antrax, coordonat de către doamna dr. Viorica VLAICU, desemnat prin Ordinul nr. 205 din 20 decembrie 2007 privind aprobarea laboratoarelor naţionale de referinţă şi a atribuţiilor acestora.
La nivelul Uniunii Europene nu este instituit un laborator de referinţă. (sursa: www.ansvsa.ro)
