Comisia Europeană vrea să taie 40% din banii alocați României pentru despăgubirea fermierilor
Roxana Dobre -
Comisia Europeană vrea să taie din banii acordați ca suport pentru statele membre în lupte cu epidemiile de boli și dăunători la animale și plante. Mai multe țări membre, printre care și România, au depus în cadrul reuniunii Consiliului Agricultură și Pescuit, care are loc la Luxemburg în perioada 17-18 octombrie, o notă prin care cer ca sumele să nu fie reduse.
Stella Kyriakides, Comisar European pentru Sănătate și siguranță alimentară a anunțat în cadrul reuniunii de la Luxemburg că CE înțelege îngrijorarea țărilor membre dar recentele crize provocate de Covid, războiul din Ucraina și situația pieței energetice au pus presiune pe bugetul total al Comisiei.
”În ultimii ani epidemiile de boli și dăunători au crescut în ultimii ani în ciuda eforturilor făcute de noi. În 2019 deja am avut opt epidemii de Gripă Aviară foarte gravă și în 2022 am avut un număr crescut ajungând până la 1.863 de epidemii de acest gen pentru păsările de crescătorie. La fel pentru PPA. Deci vorbim despre o creștere dramatică în acest proces și mai ales Gripa Aviară sau PPA au niște efecte absolut enorme la nivel de UE și trebuie să luăm o poziție de control pentru a atenua acest fenomen. Aceste epidemii au pus poveri asupra bugetului pieței unice și programul comun de cofințare de la 40% până la 70%, acest buget va fi suficient pentru a acoperi toate cererile dumneavoastră. Dar totuși vă asigur de faptul că am încercat și facem eforturi în continuare pentru a găsi niște soluții financiare alternative. Dacă nu identificăm o altenativă atunci gestionarea durabilă și corectă este esențială. Și trebuie să facem atunci eforturi cu toții”, a explicat Stella Kyriakides în cadrul ședinței cu miniștrii Agriculturii de luni, 18 octombrie.
Reduceri de buget până în 2025
Potrivit acesteia, Comisia susține reducerea temporară cu 40% până în 2025 a sumelor care erau acordate țărilor membre pentru programele fitosanitare și veterinare care trebuiau să țină sub control și să stopeze înmulțirea în interiorul UE.
”Ca atare am propus o reducere temporară pentru programele veterinare și fitosanitare prin măsurile de urgență, deci o reducere cu 40 la sută până în 2025. Se reduce astfel rata pentru toate acordurile de credite care urmează să fie semnate cu efect retroactiv. Totuși îmi dau seama că sunt îngrijorări clare cu privire la impactul financiar al acestor măsuri asupra bugetului dumneavoastră național. Să nu uităm domnilor miniștri că în ultimii 2 ani bugetul european a fost supus la niște tensiuni incredibile din cauza crizelor neanticipate, inclusiv Covid și războiul din Ucraina dar și criza actuală energetică. În aceste condiții nu putem să semnăm acordul de credite fără asigurare că vom avea și resursele bugetare. Și nu vom pune sub semnul întrebării eforturile viitoare pentru a gestiona bolile la animale și culturilor. Reducerea ratei de cofinanțare ne va permite să avem în continuare acorduri de credite pentru eradicarea măsurilor de urgență la nivel național. Înțelegem că această reducere temporară înseamnă o povară suplimentară pentru statele membre dar în aceeași măsură trebuie să fim puternici și să asigurăm o gestionare durabilă financiară”, a explicat aceasta.
România nu este de acord cu reducerea sumelor
Prezent la reuniunea miniștrilor Agriculturii, Petre Daea a susținut un discurs în fața colegilor să din toată Europa și a menționat că o astfel de reducere va afecta grav derularea programelor de supraveghere, control și eradicare a unor boli grave care afectează fermele zootehnice.
”România este semnatară a notei de informare și considerăm că o astfel de reducere va afecta grav derularea programelor de supraveghere, control și eradicare a unor boli cum ar fi Rabia, Salmonella, Gripa Aviară, Pesta Porcină Africană (PPA), Encefalopatia Spongiformă bovină, și altele. Pentru programele viitoare nu se poate face o predicție exactă dar apariția Variolei ovine/caprine precum și persistența Gripei Aviare și a PPA pot indica posibilitatea de a ne confrunta în anii următori cu o situație dificilă. Fără o susținere financiară predictibilă și constantă nu putem face față provocărilor multiple cu care ne confruntăm iar reducerea retroactivă a finanțării va dezvolta sentimentul neîncrederii în prevenirea și combaterea bolilor la animale și plante. Decontarea sumelor pentru acțiunile trecute este neproductivă și păguboasă”, a spus ministrul.
La finalul discuțiilor, Consiliul a luat act de nota de informare oferită de Austria și Ungaria și susținută de către Belgia, Bulgaria, Croația, Cipru, Estonia, Finlanda, Franța, Grecia, Irlanda, Italia, Letonia, Lituania, Luxembourg, Malta, Țările de Jos, Polonia, Portugalia, România, Slovacia, Slovenia și Spania.
În documentul depus la Consiliul se arată că din motive de bună gestiune financiară și pentru a se asigura că creditele sunt disponibile în cadrul financiar multianual 2021-2027, respectând în același timp cu limitele sale, Comisia a propus reducerea ratei de cofinanțare pentru situații de urgență măsuri cu 40% pentru toate acordurile de grant care nu au fost încă semnate și pentru a reduce rata de cofinanțare pentru programele naționale veterinare și fitosanitare (anuale) cu 40% timp de trei ani, din 2023 până în 2025, precum și să elimine treptat cofinanțarea tuberculozei bovine până în 2023 în loc de 2024.
Instrumentul financiar care sprijinea ținerea sub control a bolilor și dăunătorilor era Programul pentru piața unică (SMP). Pachetul financiar pentru implementarea PSM pentru perioada de la 1 ianuarie 2021 până la 31 decembrie 2027 a fost stabilit la 4.208.041.000 euro, din care 1.680.000.000 euro alocate pentru controlul bolilor (componenta Lanțului Alimentar). Contribuția de urgență a măsurilor a fost stabilită la 19.000.000 euro pentru fiecare an în timpul perioadei de programare. Aceste sume au fost stabilite în acordul obligatoriu al cadrului financiar multianual.
Apariția fără precedent și continuă a bolilor în întreaga Uniune a dus la o sarcină neașteptată asupra capacităților de răspuns în situații de urgență ale statelor membre, anticipând cofinanțare de aproximativ 450.000.000 euro până în vara anului 2022, depășind cu mult bugetul UE disponibil.
”Scăderea sprijinului financiar pentru programele naționale anuale ar avea drept rezultat scăderea rezultatelor așteptate. Astfel de modificări ale resurselor financiare ar putea prezenta riscuri pentru statele membre de a menține un nivel ridicat al sănătății plantelor și animalelor și al alimentelor sigure în Uniune. În plus, reducerile ratelor de cofinanțare nu ar avea doar o influență negativă asupra bugetelor naționale ale statelor, dar ar crește semnificativ și povara financiară asupra fermierilor și întregul sector agricol. Acest lucru ar putea duce la pierderea gravă a încrederii în veterinari și serviciile fitosanitare și programele acestora, punând în pericol nu numai acțiunile curente, ci și introducerea de noi proiecte”, se arată în nota de informare depusă la Consiului de miniștri.
