• ABONARE
  • Contact
  • Publicitate
  • Audiență
  • Rețele sociale
  • Informații
  • Știri
  • Subvenții APIA
  • Vegetal
  • Zootehnie
  • Bursă cereale
  • Agribusiness
  • ARHIVA
  • CĂUTARE
  • Brașovul, la un pas să devină ”Capitala blănurilor de lux”: După deschiderea primei ferme de nurci în Șercaia, investitorii olandezi se extind și în Feldioara

    agrointeligenta.ro

    Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

    O investiție olandeză interesantă a atras atenția încă de acum doi ani, de când a fost anunțată. Este vorba despre două ferme de nurci pe care străinii le au în plan în județul Brașov: una în Șercaia și alta la Feldioara. Ambele cu o capacitate de creștere pentru 50.000 de nurci pe an, dintre care o unitate este funcțională din primăvară.

    Compania olandeză Mink Farm Invest, fondată de Samuel Nieuwenhuis, nu a finalizat încă investițiile, deși ferma din Șercaia a fost deschisă la începutul acestui an, când a fost populată cu 30.000 de animale.

    Potrivit publicației locale ”Bună ziua, Brașov” care citează informații din solicitările de avize necesare pentru realizarea unui un depozit frigorific, destinat congelării blănurilor rezultate în urma sacrificării nurcilor, ferma din Șercaia va avea o capacitate de creștere de 50.000 de nurci anual.

    Capacitate de 50.000 de animale în fiecare unitate de producție

    După investiția de la Șercaia, Mink Farm Invest a obținut un teren și la Feldioara, pentru o nouă fermă. Cum suprafața și capacitatea vor fi aceleași ca și la prima fermă a olandezilor în România, se poate spune că în următorii doi ani Brașovul va putea livra în fiecare an 100.000 de blănuri de nurcă companiilor care produc haine de lux.

    Mink Farm Invest a fondat ferme de nurci în Polonia, Turcia, Bulgaria și statele baltice.

    Afacere interzisă în vestul UE

    Olandezii au luat decizia de a se orienta către România după ce în 2012 parlamentarii olandezi au decis să înăsprească legislaţia privind exploatarea acestor animale şi interzicerea treptată a acestor ferme în Olanda, urmând ca acestea să devină ilegale din 2024.

    În mod similar, această afacere este dezaprobată și de restul țărilor din vestul Europei, mai ales după ce mai multe imagini șocante cu animale bolnave sau jupuite de vii au ajuns pe internet. Mărturiile celor care au lucrat în fermele de nurci sunt la fel de devastatoare, astfel că multe organizații europene au reușit să impună comunităților locale să nu tolereze astfel de investiții în țara lor. Nu la fel se poate spune și despre estul Europei sau Turcia, unde afacerile cu nurci s-au relocat în ultimii ani.

    De citit: Cum își mută olandezii fermele de nurci în România după ce la ei s-a interzis jupuirea acestor animale

    55 de nurci pentru o singură haină

    Blana de nurcă face parte din produsele de lux în industria hainelor de blană naturală. Pe lângă culorile clasice de negru, alb, maro sau cu pete, cele mai sofisticate haine se fac din nurcile de culoare argintie şi indigo. Producătorii de haine spun că cea mai populară blană este cea de nurcă. Este cea mai permisivă din punct de vedere modelistic. Poate fi prelucrată în variate feluri, se poate epila, tunde scurt, se poate modela cu laserul şi este cea mai rezistentă la uzură. Pentru o haină lungă de nurcă sunt folosite blănurile de la aproximativ 55 de nurci. O haină din blană de nurcă poate costa între câteva sute şi câteva mii de euro.

    La nivel mondial, afacerile cu blănuri au fost apreciate la 14 miliarde de dolari în 2010, urcând de la 8,2 miliarde cât erau estimate în 2000, potrivit Federației Internaționale a Comerțului cu Blănuri.

    Te-ar mai putea interesa

    Subvențiile fermierilor, în așteptare. Tánczos Barna: „Zac undeva la Ministerul Finanțelor sau la Guvern” Mai multă marfă, prețuri mai mici: porumbul și floarea-soarelui DAP Constanța scad, pe măsură ce recoltarea avansează Avans APIA 2026. Anunț oficial despre sumele care se achită la prima tranșă din subvenții 60 de fermieri și-au unit forțele pentru a-și exporta singuri cerealele. Primul export, un succes! Ucraina ar fi cerut un reprezentant la instituția care gestionează Canalul Sulina. Radu Miruță, somat să dea explicații

    Ultimele știri

    Scandal între ciobani și fermieri – distrugeri de culturi și amenințări: „Ne e frică să mai mergem pe câmp” Seceta compromite rapița în vestul țării. Dan Herțeg, fermier: „Astăzi n-am niciun fir răsărit” APIA – anunț pentru apicultori. Plăți în conturi pentru aproape 5.400 de crescători de albine Vin primele ninsori! ANM: Lapoviță și zăpadă la munte, ploi și vânt puternic în mai multe regiuni USAMV București oferă gratuit cursuri de pregătire pentru admiterea la Medicină Veterinară