• ABONARE
  • Contact
  • Publicitate
  • Anunțuri
  • Audiență
  • Rețele sociale
  • Informații
  • Știri
  • Subvenții APIA
  • Vegetal
  • Zootehnie
  • Bursă cereale
  • Agribusiness
  • ARHIVA
  • CĂUTARE
  • Acord: UE interzice importul produselor obținute pe terenuri defrişate, inclusiv carnea de vită

    Roxana Dobre -

    Acord încheiat între Parlamentul European şi statele membre UE pentru a interzice importul în Uniunea Europeană a mai multor produse, precum cacao, cafea, soia sau chiar carne de vită atunci când acestea contribuie la defrişări.

    Comisia Europeană a transmis marți, 6 decembrie, că salută acordul politic provizoriu la care s-a ajuns între Parlamentul European și Consiliu privind un regulament al UE privind lanțurile de aprovizionare fără defrișări. ”Odată adoptată și aplicată, noua lege va asigura că un set de bunuri cheie introduse pe piața UE nu va mai contribui la defrișarea și degradarea pădurilor în UE și în alte părți ale lumii. Întrucât UE este o economie majoră și un consumator al acestor mărfuri, acest pas va contribui la stoparea unei părți semnificative a defrișărilor globale și a degradării pădurilor, reducând, la rândul său, emisiile de gaze cu efect de seră și pierderea biodiversității. Acest acord major vine chiar înainte de începerea Conferinței de referință privind biodiversitatea (COP15), care urmează să definească obiectivele de protecție a naturii pentru deceniile următoare”, se arată într-o comunicare a Comisiei.

    Potrivit sursei citate, la intrarea în vigoare a noilor reguli, toate companiile relevante vor trebui să efectueze o diligență strictă dacă introduc pe piața UE sau exportă de pe aceasta: ulei de palmier, vită, soia, cafea, cacao, lemn și cauciuc, precum și produse derivate, cum ar fi carne de vită, mobilier sau ciocolată).

    ”Aceste mărfuri au fost alese pe baza unei evaluări amănunțite de impact, identificându-le drept principalul factor de defrișare din cauza expansiunii agricole. Acordul politic vine la doar 12 luni de la propunerea Comisiei din 2021. Versiunea finală se bazează pe caracteristicile de bază propuse de Comisie, și anume: combaterea defrișării, indiferent dacă este legală sau ilegală; cerințe stricte de trasabilitate care leagă mărfurile de terenul agricol în care au fost produse; și un sistem de evaluare comparativă a țării”, mai arată Comisia.

    Reguli stricte pentru companii

    Noul regulament stabilește reguli stricte obligatorii pentru companiile care doresc să introducă produse relevante pe piața UE sau să le exporte. Operatorii și comercianții vor trebui să demonstreze că produsele sunt atât fără defrișări (produse pe terenuri care nu au fost supuse defrișărilor după 31 decembrie 2020), cât și legale (conforme cu toate legile aplicabile relevante în vigoare în țara de producție), mai precizează Comisia.

    Aceeași sursă precizează că, companiile vor fi, de asemenea, obligate să colecteze informații geografice precise cu privire la terenurile agricole în care au fost cultivate mărfurile pe care le aprovizionează, astfel încât aceste mărfuri să poată fi verificate pentru conformitate. Statele membre trebuie să se asigure că nerespectarea normelor duce la sancțiuni eficiente și disuasive. Lista mărfurilor care sunt acoperite va fi revizuită și actualizată în mod regulat, ținând cont de date noi, cum ar fi schimbarea modelelor de defrișare.

    ”Comisia va implementa un sistem de analiză comparativă care va evalua țările sau părți ale acestora și nivelul lor de risc de defrișare și degradare a pădurilor – un risc ridicat, standard sau scăzut – ținând cont, de asemenea, de extinderea agriculturii pentru producția celor șapte mărfuri și produse derivate. Obligațiile pentru companii vor depinde de nivelul de risc. Acest lucru va ajuta, de asemenea, la orientarea lucrărilor UE împreună cu țările partenere în vederea stopării defrișărilor, acordând totodată o atenție deosebită situației comunităților locale și a populației indigene”, se mai specifică în comunicarea Comisiei.

    Sursa menționată mai subliniază că, la nivel internațional, UE își va intensifica angajamentul, atât bilateral cu țările producătoare și consumatoare, cât și în forurile multilaterale relevante, pentru a se asigura că noua lege este pusă în aplicare în mod eficient și pentru a asista țările producătoare acolo unde este necesar. Noile reguli nu numai că vor reduce emisiile de gaze cu efect de seră și pierderea biodiversității, dar vor contribui și la asigurarea mijloacelor de trai a milioane de oameni, inclusiv a popoarelor indigene și a comunităților locale din întreaga lume, care se bazează foarte mult pe ecosistemele forestiere.

    Care sunt următorii pași pentru implementarea acordului

    Conform informării făcute de Comisie, Parlamentul European și Consiliul vor trebui acum să adopte oficial noul regulament înainte de a putea intra în vigoare. Odată ce Regulamentul va intra în vigoare, operatorii și comercianții vor avea la dispoziție 18 luni pentru a implementa noile reguli. Microîntreprinderile și întreprinderile mici se vor bucura de o perioadă mai lungă de adaptare, precum și de alte prevederi specifice.

    ”Defrișarea și degradarea pădurilor sunt factori importanți ai schimbărilor climatice și a pierderii biodiversității – cele două provocări cheie de mediu ale vremurilor noastre. Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO) estimează că 420 de milioane de hectare de pădure — o suprafață mai mare decât Uniunea Europeană — au fost pierdute din cauza defrișărilor între 1990 și 2020. În ceea ce privește pierderea netă de suprafață (diferența dintre suprafața de pădure defrișată și nouă suprafață de păduri plantate sau regenerate), FAO estimează că lumea a pierdut aproximativ 178 de milioane de hectare de pădure în aceeași perioadă de timp, ceea ce reprezintă o suprafață de trei ori decât dimensiunea Franței”, sunt datele transmise de Comisiei.

    Potrivit sursei citate, grupul Interguvernamental pentru Schimbări Climatice (IPCC) estimează că 23% din totalul emisiilor antropice de gaze cu efect de seră (2007-2016) provin din agricultură, silvicultură și alte utilizări ale terenurilor. Aproximativ 11% din totalul emisiilor provin din silvicultură și alte utilizări ale terenurilor, în principal defrișări, în timp ce restul de 12% sunt emisii directe din producția agricolă, cum ar fi animalele și îngrășămintele.


    Te-ar mai putea interesa

    Lege nouă: Obligație pentru toți conducătorii de tractoare Vremea de schimbă radical. Șefa ANM anunță ploi și temperaturi cu minus Andrei și Oana Nicola s-au întors din Anglia pentru a-și face fermă de Angus la Porumbacu de Jos

    Ultimele știri

    Flori Mînzat: Vindem mieii sacrificați cu 50 de lei/kg, la poarta fermei Micii fermieri – nevoiți să arunce tone de legume: Am cosit ceapa, bag freza în ea și la revedere! Agnes Jansen, olandeza care produce legume bio la Sărata: Mă pensionez și caut pe cineva să continue ferma