Subvenție mai mare pentru fiecare hectar de teren agricol lucrat
Roxana Dobre -
Plata unică pe suprafață se va modifica de anul viitor când fermierii pot cere noile subvențiile derulate prin Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) și finanțate din Planul Național Strategic (PAC), care a fost aprobat oficial de Comisia Europeană.
”Plățile directe pe suprafață, achitate prin Pilonul 1, sunt și multe scheme noi dar în primul rând schimbarea pleacă de la denumire. Nu se mai spune Plata Unică pe Suprafață (SAPS) ci se va numi altfel Sprijin de bază pentru venit în scopul sustenabilității (BISS) iar scopul acestei subvenții este realizarea viabilității fermelor agricole și acordarea unei plăți anuale decuplate de producție pe hectarul eligibil declarat de fermierul activ. Și aș sublinia aici decuplată de producție pentru că se solicită mereu, zic eu îndreptățit, să se dea subvenții pe unitatea de produs. Este exclus din punct de vedere al abordării În Politica Agricolă Comună (PAC). Comisia a spus clar că plățile directe se dau pe suprafață, pe animal și nu pe producție fie ea vegetală sau zootehnică”, a explicat ministrul Agriculturii, Petre Daea, miercuri, 7 decembrie, în cadrul unei conferințe în care a prezentat în detaliu Planul National Strategic (PNS) al României pentru perioada 2023-2027.
Ce cuantumuri va avea plata unică pe suprafață din 2023
Potrivit ministrului Agriculturii, cuantumul anual plătit pe fiecare hectar va crește până în 2027 până la 103,06 euro/ha.
”Cuantumul anual care este extrem de important, și foarte așteptat de fermieri, anul acesta a fost de 96,82 de euro/ha și iată că de anul viitor începem cu 96,47 euro/ha și ajungem la 103,06 euro/ha (în 2023 n.r). Aceasta este creșterea, aceasta este dinamica, acesta este cuantumul pe unitatea de suprafață dată fiecărui fermier indiferent de suprafața pe care o lucrează pentru că aici plățile nu sunt plafonate”, a mai explicat Petre Daea.
În altă ordine de idei, șeful de la agricultură a explicat că PNS-ul are alocată o sumă de 15,8 miliarde de euro şi este structurat pe cei doi piloni – plăţi directe şi dezvoltare rurală. ”Sigur, cei mai mulţi bani vor fi pe plăţi directe. Nu trebuie să neglijăm faptul că perioada 2021 – 2022 a fost o perioadă de tranziţie, în care am consumat banii din exerciţiul financiar 2021 – 2027, practic din acest plan, pe modelul şi pe măsurile care au fost stabilite până acum. În PNS 2023 – 2027 avem peste 100 de forme de sprijin şi toate sunt aşteptate de fermierii români”, a specificat Petre Daea.
Acesta a susţinut că au fost făcute deja actele normative care asigură implementarea PNS, iar în prezent se află în plin proces de modificare a softului agenţiilor de plăţi.
”Trebuie să modificăm şi softul, pentru că este foarte important, e alt concept, sunt alte legături, alte conexiuni. Suntem în plin proces de realizare a softului pentru anul viitor, pentru că trebuie să depunem cererile în primăvară şi dăm drumul cât mai repede cu putinţă, să putem pune în mişcare banii europeni atât de necesari. Şi noi ştim să-i luăm. În agricultură, banii europeni s-au luat de fiecare dată şi eu doresc ca niciun cent să nu rămână în afară graniţei”, a mai arătat ministrul.
