• ABONARE
  • Contact
  • Publicitate
  • Anunțuri
  • Audiență
  • Rețele sociale
  • Informații
  • Știri
  • Subvenții APIA
  • Vegetal
  • Zootehnie
  • Bursă cereale
  • Agribusiness
  • ARHIVA
  • CĂUTARE
  • Cartofii familiei Mucsi se vând în rețeaua Carrefour: ”Ne producem singuri sămânța și nu mergem pe producții mari”

    agrointeligenta.ro -

    Cartoful, cea de-a doua pâine a românului, este o cultură pretențioasă, la care doar cultivatorii cu experiență reușesc să obțină recolte bune atât cantitativ, cât mai ales calitativ. În județul Covasna, la Târgu Secuiesc, fermierul Mihail Mucsi și familia sa se pot lăuda că produc unii dintre cei mai buni cartofi din România. Direct din fermă, prin intermediul lanțului de retail Carrefour, cartofii produși de inginerul Mucsi ajung la consumatorul final prin Filiera Calității ce garantează trasabilitatea și prospețimea fiecărui tubercul.

    Mihail Mucsi este horticultor cu diplomă din 1979. A început ca cercetător, iar în 1994 a luat decizia radicală de a trece de la cercetare la producție.

    ”Am absolvit facultatea de horticultură la Iași în 1979. Am ceva vechime în activitatea agricolă. Am început în sectorul de cercetare, unde am petrecut 14 ani la început cercetător, pe urmă și responsabil cu investiții, inginer șef la urmă și în 1994 am decis să nu continui această activitate. Era o decizie destul de grea, pentru că totuși renumele unui om care el lucrează la o stațiune de cercetare este mai mare decât în cazul când este fermier. Ca atare, au fost niște decizii luate în familie, mai ales că și soția lucra în cercetare. Chiar spuneam că dacă nu mă descurc în activitatea productivă de fermier, poate mă ține soția cu banii câștigați de ea în cercetare, dar nu s-a întâmplat așa. După un an de zile a venit și soția alături, pentru că trebuiau evidențele contabile făcute de cineva și ulterior în 2007 și fiica mea a terminat facultatea de Horticultură. Deci suntem trei horticultori în familie. Fata a terminat în 2007 și de atunci este alături de noi în această activitate agricolă, de fermieri”, explică Mihail Mucsi cum ferma din Covasna este o afacere de familie în care fiecare membru se implică.

    Grijă pentru pământ. Ferma are 350 de hectare

    Ferma familiei Mucsi a început cu 20 de hectare, iar astăzi suprafața lucrată ajunge la 350 de hectare, dintre care, în fiecare an, 120-130 de hectare sunt cultivate cu cartofi. Pe restul se pun grâu, rapiță și leguminoase care intră în rotația culturilor pentru o recoltă mai bună de cartofi și pentru îmbogățirea constantă a solului.

    ”Noi am împrumutat doar pământul de la generațiile următoare. Nu este al nostru, dar îl lucrăm ca să fie mai bun decât atunci când l-am primit în arendă sau de când suntem proprietari. Toate intențiile noastre, toate lucrările agricole, tehnologice sunt făcute în această direcție de a îmbunătăți încontinuu calitatea pământului pe care se obține cartoful. Cartoful fiind o cultură care produce acest produs în pământ, trebuie să fim foarte atenți și de aceea noi de regulă facem puțin tehnologia diferit decât alți fermieri. Diferit în ce sens? În primul rând, după recoltarea culturilor de vară grâu, mazăre sau rapiță, totdeauna încorporăm aceste resturi în pământ. Este o materie organică foarte valoroasă. Administrăm puțin azot ca să activăm microorganismele pentru a descompune acest material în parte minerală„, explică Mihail Mucsi cum se face fertilizarea naturală a cartofului.

    Amendamente de calciu pentru cartofi cu coaja sănătoasă

    O altă lucrare importantă este aplicare amendamentelor de sol pe bază de calciu. ”Amendamentul respectiv este atât de valoros încât creează o coajă la cartof mai groasă, mai rezistentă la vătămările mecanice care intervin în timpul procesului de recoltare, ambalare și așa mai departe. Totodată, această coajă mai tare a cartofului nu permite intrarea diferitelor boli de putrezire care ar crea mari probleme în depozit”, explică fermierul.

    O zonă parcă anume făcută pentru cultura cartofului

    Zona în care face agricultură familia Mucsi pare anume creată pentru cultura cartofului, spune horticultorul care și-a adaptat tehnologia pentru a valorifica la maxim potențialul zonei și pentru a evita folosirea pesticidelor. ”Suntem într-o zonă depresionară, este o depresiune cu pământuri foarte fertile, foarte bine aprovizionate cu fosfor și potasiu, permeabile, lucru foarte important pentru că nu băltește apa. Acest lucru are efecte favorabile în cazuri când bolile de putrezire încep să creeze diferite probleme, dar și poentru mana cartofului care nu se extinde rapid în zona noastră. Avem vânturi destul de puternice în perioada de vegetație, fapt ce usucă frunzele mai repede și astfel avem consum mai mic de produse fitosanitare pentru combaterea manei”, ne-a precizat cultivatorul de cartofi.

    Îngrășăminte verzi pentru o fertilizare echilibrată

    Îngrășământul care sporește fertilitatea solului este, pentru Mihail Mucsi, o cultură de amestec. Spre exemplu, a început cu cultura de muștar, o cultură cu un aport ideal de azot, fosfor și potasiu, dar și cu un efect important de combatere a nematozilor din sol.

    ”Pe urmă în ultimele perioade am trecut la alt îngrășământ verde. La recoltarea și încorporarea resturilor vegetale, în vară venim cu semănatul unei culturi de mazăre în amestec cu ovăz. Această combinație aduce un aport de deosebit de materie organică. Eu am făcut niște cântăriri. Avem de la 35 la 45 de tone pe hectar masă verde care la fel se transformă cu ajutorul microorganismelor care ne sunt aliate, practic se transformă în acel material mineral foarte necesar pentru întreținerea unei culturi frumoase, sănătoase și rezistente în special la diferite atacuri”, ne-a precizat cultivatorul de cartofi care a menționat că la fertilizarea culturilor se folosește și găinaț de pasăre într-o normă de o jumătate de ton la hectar. Mihail Mucsi alege un produs atestat ecologic.

    Cartoful este o cultură care răspunde foarte bine fertilizărilor, punctează Mucsi care atrage atenția că ”dacă administrăm prea mult azot și nu într-un echilibru cu fosforul și potasiu, atunci acest cartof are celule laxe, mari”. ”De multe ori cartof este gol în interior și în felul acesta nu are calitățile gustative care le așteaptă orice consumator. Noi prin tehnica, tehnologia pe care o aplicăm, avem mare grijă să nu mergem pe producții mari. O producție de 30,35 de tone maxim 40 de tone la hectar este suficientă pentru a avea calitatea corespunzătoare. Dacă este producție de 50, 60 sau 70 de tone ca în vestul Europei, unde cartofii sunt de mărimea unor cărămizi, să știți că aceea nu sunt prea tari la gust”, opinează fermierul.

    De ce cartofii de Covasna sunt mai buni 

    Pe partea de soiuri, familia Mucsi răspunde cerințelor pieței și cultivă acei cartofi specializați care se vând apoi în supermarketuri la săculeți, ca românii să poată alege cartoful în funcție de modul în care vor să îl prepare.

    ”Sunt soiuri foarte bune pentru prăjit, altele foarte bune pentru piure sau în alte situații, foarte bune pentru supă sau copt. Deci am ales cu grijă aceste soiuri. Suntem în continuă căutare de soiuri mai bune, mai performante, dar zona în care suntem datorită faptului că avem o diferență de temperatură destul de importantă în timpul vegetației între zi și noapte, fotosinteza produsă în cursul zilei acele substanțe denumite hidrați de carbon, amidonul practic migrează în timpul nopții în tubercul. Această migrație se face în alte condiții la noi unde diferența de temperatură este totuși semnificativă și în alte condiții acolo unde nu prea e diferență mare de temperatură. Ca atare gustul cartofului este altfel, este alt cartof în zona noastră decât în afara lanțului carpatic unde și ziua și noaptea e la fel de cald. (…) Și cred că și acesta e un motiv pentru care cartoful crescut în zona montană este culinar, mult mai valoros decât un cartof crescut în alte părți. Nu vreau să lăudăm prea tare zona, dar faptul este destul de clar pentru foarte multă lume, pentru că avem răspunsuri din multe zone ale țării în care consumatorii sunt mulțumiți și chiar spun că așa cartofi buni n-au mai mâncat de mult timp”, explică Mihail Mucsi de ce cartofi de Covasna sunt mai buni decât cei obținuți la câmpie.

    ”Un cartof normal, bun și gustativ se realizează atunci când tuberculul are o mărime de în jur de 50-60, maxim 65 de milimetri, deci un tubercur care încape ușor în palma gospodinelor. În felul acesta, grija noastră este ca elemente nutritive care sunt în sol destul de bine asigurate sau foarte bine asigurate, aceste elemente nutritive să le completăm doar printr-un raport echilibrat de azot, fosfor și potasiu. Acest raport echilibrat face ca acest cartof să nu fie uriaș ca dimensiune”, explică fermierul.

    Sămânță clasa A produsă în România

    Elementul cel mai important în realizare unei producții bune de cartof este sămânța. În cazul fermelor performante cum este și cea a familiei Mucsi, sămânța de cartof este obținută în cadrul exploatației, astfel că fermierii sunt siguri de calitatea acesteia. ”Noi producem sămânță de cartofi pentru necesarul propriu, aducând în fiecare an categoria biologică elită la circa 15 soiuri de cartof. Produsul rezultat, sămânța clasa A, cum spunem noi, prima generație, este folosită în parte pentru culturile proprii și în parte se vinde altor fermieri. Cred că avem clienți din toată țara și din sud și din nord, din toate părțile țării. Sunt deja comenzile făcute încă la recoltare sau de multe ori înainte de recoltare, pentru că am reușit să desfășurăm o activitate credibilă în sensul că acea sămânță pe care o vindem face ca fermierii care utilizează sămânța noastră să aibă și ei la rândul lor rezultate bune și se reîntorc în fiecare toamnă pentru a-și comanda necesarul de sămânță de cartof”, ne-a declarat fermierul Mihail Mucsi.

    Linia de pregătite a cartofilor pentru comercializare, o investiție importantă

    Înainte de a fi comercializați, cartofii de la Târgu Secuiesc trec printr-un proces tehnologic de curățare, sortare, calibrare și ambalare. O investiție importantă a fost făcută pentru ca aceste linii să fie automatizate, la cele mai înalte standarde.

    ”La început am avut o serie de mașini luate second-hand, dar cu ajutorul a două proiecte cu fonduri europene am demarat puternic în investiții puternic: 400.000 de euro, respectiv 700.000 de euro nu sunt sume atât de importante, dar pentru noi au însemnat o investiție importantă, un salt de 3 ani sau 4 ani în activitatea noastră. Acest salt s-a văzut prin utilaje noi, prin linii de sortare și ambalare achiziționate prin aceste proiecte, depozite de cartof. Toată producția noastră de 4.500 de tone este depozitată într-un depozit modern, cu atmosferă controlată, temperatură în jur de 4 grade Celsius în depozitare. Cartoful în felul acesta este menținut fără să încolțească, fără să avem pierderi mari din perioada de depozitare și stocare. Și în felul acesta toată producția noastră este în siguranță, pentru că aceste depozite sunt controlate electronic în calculator sau pe telefon. Avem aplicație, în orice moment vedem și putem interveni la reglarea temperaturii. Ba mai nou, am făcut și un sistem de alertare. Dacă temperatura iese din limitele impuse de noi, atunci primim pe telefon o alertă că s-a deschis o ușă, de exemplu, sau că s-a întrerupt curentul. Și un lucru important este pentru că avem siguranță că acest cartof stă în condiții ideale în perioada de depozitare”, ne-a precizat fermierul.

    Filiera Calității Carfour cu cartofii lui Mihail Mucsi

    Cartofii familiei Mucsi ajung în rețeaua de magazina Carrefour în cadrul programului ”Filiera Calității” care asigură clienților trasabilitatea integrală a produsului.

    ”Relația cu Carrefour a început în 2006 când primii cartofi au intrat în acest supermarket. Vă spun că a fost un vis ca să putem livra și noi la mari magazine. (…) La început am livrat 500-550 de tone, a crescut această cantitate în timpul trecerii anilor, iar în felul acesta noi am considerat că ei ne testează capacitatea de producție, noi fiind conștienți că trebuie să facem față solicitărilor unui retail modern. Până la urmă, în 2011 am fost aleși și s-a și introdus în piață prin noi acest nou brand al Carrefour, Filiera Calității Carrefour. Cred că suntem momentan singurii care producem acest cartof datorită seriozității cu care am livrat toate produsele și datorită faptului că am respectat toate criteriile de calitate”, consideră fermierul Mihail Mucsi.

    ”Sunt fixate o serie de cerințe față de acest cartof pe care-l producem noi. Sunt toate introduse și specificate într-un caiet de sarcini care în fiecare an este actualizat, inclusiv cu noile soiuri sau noile tehnologii pe care le adoptăm. Totodată, acest caiet de sarcini este baza activității noastre de zi cu zi pentru că dânșii în fiecare an vin în verificări, fac un audit la noi în perioada de recoltare, perioada de ambalare. Este de amintit faptul că suntem certificați Global GAP, o certificare care, de asemenea, presupune o serie de verificări și analize, așa că întotdeauna cartoful nostru, înainte de a ajunge pe piață, este atent testat”, spune fermierul despre certificările și analize care sunt făcute cartofilor premium, produși în România, și comercializați în magazinele sale de retailerul Carrefour.


    Te-ar mai putea interesa

    Alertă ANM de ploi, vijelii și grindină în 14 județe. Cantitățile de apă vor depăși 40 l/mp Guvernul a majorat bugetul APIA. Când ar intra în conturi subvenția de 100 euro Județul unde jumătate din suprafața semănată cu grâu este deja calamitată de secetă

    Ultimele știri

    Avertismentul unui șef APIA: Fermierii care rămân fără subvenții în acest an! Anchetat de fraudă după ce a câștigat licitația pentru a cumpăra un port la Dunăre ANAF s-a răzgândit! Noua taxă pentru transport nu se va mai aplica pentru micii fermieri!