• ABONARE
  • Contact
  • Publicitate
  • Anunțuri
  • Audiență
  • Rețele sociale
  • Informații
  • Știri
  • Subvenții APIA
  • Vegetal
  • Zootehnie
  • Bursă cereale
  • Agribusiness
  • ARHIVA
  • CĂUTARE
  • Povestea mierii care l-a îndulcit pe ministrul agriculturii din China. Viorel Iosif, apicultor: ”A venit la noi în stupină să vadă cum se cresc albinele în România”

    agrointeligenta.ro -

    Ziua de duminică, 8 iunie 2014, va rămâne de acum încolo în memoria colectivă a micului sat prahovean Udrești. Pe o vreme umedă, tipică unui început de vară, localitatea recunoscută pentru oamenii săi pașnici și iubitori de natură a primit cea mai importantă vizită oficială. Departe de ochii indiscreți ai jurnaliștilor, însuși ministrul agriculturii din China a venit la Udrești să vadă cu ochii lui cum se cresc albinele în România, într-o stupină românească, o stupină familială. Stupina lui Viorel Iosif, apicultor din tată în fiu și secretarul Federaţiei Asociaţiilor Apicole din România – Romapis.

    Interesul demnitarului asiatic pentru apicultura românească i-a luat prin surprindere atât pe oficialii români, cât și pe apicultorul prahovean. Este știut faptul că, în China, creșterea albinelor este pe val. Țara Soarelui-Răsare produce cele mai mari cantități de miere din lume și exportă anual în toate colțurile lumii. De ce ar fi interesat cel care dirijează sectorul agricol chinez de afacerea lui Viorel Iosif, o stupină de familie cu 100 de stupi, aflată la capătul unui drum de țară din Udrești? Răspunsul se poate ascunde în marea problemă cu care se confruntă apicultorii chinezi: calitatea mierii lor – produsă pe scară industrială, este foarte farte slabă, iar mierea premium chinezească abia se ridică la nivelul celei pe care apicultorul român o obține în mod natural, fără artificii și ”adăugiri” în compoziție.

    ”Am primit un telefon în primăvară.Mi-au spus că ministrul chinez vrea să viziteze o stupină familială din Romania. Au urmat apoi discuții telefonice cu cei de la protocolul ministerului și cu câteva zile înainte, recunoașterea traseului. Până să îl văd la mine în curte nu am avut curajul să spun nimănui cine urma să ajungă la no”, povestește Viorel Iosif.

    Viorel Iosif si sotiaS-a pregătit însă pentru marea vizită și a ales cu grijă opt sortimente de miere cu care să îl impresioneze pe guvernantul de la Beijing. ”Inițial am crezut că este un cunoscător, dar apoi, din întrebările pe care le-a pus mi-am dat seama că nu avea experiență de stupar, dar era interesat de apicultură și de obținerea celei mai bune calități la miere. Ceea ce apicultorii români știu cel mai bine să facă!”, mai spune Iosif. ”După ce „i-am echipat” cu câte o mască, i-am dus pe toti trei miniștrii în stupină și le-am dat polen proaspăt dintrun colector. Demnitarul chinez s-a arătat foartre încantat de gust și de culoare, iar albinele au fost liniștite și nu au înțepat pe niciunul din înaltii vizitatori”, mai precizează stuparul prahovean.

    În vârstă de 61 de ani, apicultorul continuă și astăzi, stupina începută de tatăl său. Își amintește cum, copil fiind, își ajuta părintele și a învățat meseria de apicultor. Aveau, pe vremea lui Ceaușescu, cam 10-15 stupi. Când a venit vremea să își facă singur un rost în viață, Iosif s-a mutat la Câmpina și urmat o carieră militară. Revenea frecvent la Udrești – mai ales la final de săptămână și se îngrijea în continuare de albine. În 1988, când și-a pierdut tatăl, stupina i-a rămas cu totul în grijă, iar în 2008, când s-a pensionat, a decis să se dedice cu apiculturii. ”În anul ce a urmat, adică în 2009 am accesat Măsura 141. Cu cei 1.500 de euro pe care i-am primit timp de 5 ani am reușit să fac multe în stupină, să cresc numărul stupilor la 100 și să cumpăr o centrifugă electrică nouă. Cel mai mare ajutor a venit mereu din partea soției, care lucrează alături de mine în stupină și îmi împărtășește pasinea”, povestește fostul ofițer.

    La stupina apicultoriPentru el, dar și pentru ceilalți membri ai Federaţiei Asociaţiilor Apicole din România – Romapis, vizita ministrului Han Changfu reprezintă un semnal puternic că mierea românească stârnește interes chiar și într-o țară care produce anual circa 400.000 de tone de miere, adică 40% din volumul total la nivel mondial. ”Crescând nivelul de trai și la ei, populația chineză își dorește o miere de calitate mai bună și este dispusă să plătească un preț corect. Nu ar fi exclus ca România să ajungă să exporte cantități importante de miere în China”, spune Viorel Iosif. În acest moment, însă, cel mai mare cumpărător străin de miere românească este Germania, țară care ”vânează” mai ales mierea bio. ”Înainte de a cumpăra, mierea este trimisă la labratoare germane pentru analize ce costă 600-700 de euro și pe care le suportă partea străină. Apoi, după ce se conving de puritate, se face și tranzacția”, explică apicultorul cum funcționează sistemul exporturilor.

    Cu 100 de stupi, Viorel Iosif face apicultură staționară și obține, în anii buni, 1,5 tone de miere. ”Anul acesta îmi este și rușine să spun ce producție am. A fost un an slab. Slab de tot”, declară prahoveanul. Deși nemulțumit de recolta sa, nu s-a plâns însă în timpul vizitei ministrului chinez. ”Era însoțit de domnul secretar Botănoiu, de comisarul Dacian Cioloș. Am zis însă să fiu o gazdă bună, să nu acaparez vizita cu problemele mele. Oricum nu mi le putea rezolva demnitarul chinez”, explică Iosif.

    Problema apicultorilor români a fost, în acest an, baza meliferă. Mierea de salcâm nu s-a prea făcut din cauza frigului și a ploilor. Doar la floarea-soarelui – în iulie, și la rapiță – în primăvară, albinele au avut resurse suficiente. Cele mai bine vândute sortimente sunt, însă cele de tei și de salcâm.

    În privința vânzării, Viorel Iosif spune că și-a format deja o bază de clienți care își cumpără mierea dar de la el. O parte din producție o face cadou familiei și prietenilor. ”Eu sunt și pensionar, așa că veniturile din miere sunt suplimentare. Apicultura poate fi însă o afacere rentabilă pentru familiile din mediul rural”, apreciază stuparul.


    Te-ar mai putea interesa

    Fermierii afectați de secetă vor fi despăgubiți. Ministrul Barbu: Cuantum între 200 și 250 euro/ha Un mare lac, o sursă de apă pentru irigații, pe cale să dispară din cauza secetei Cireașa și căpșuna – rezultatele analizelor de laborator pentru fructele românești din piețe

    Ultimele știri

    Sprijin pentru micii producători! DAJ Giurgiu redeschide piața volantă! Terenuri agricole vândute cu 10.000 euro/ha pentru construirea unui parc fotovoltaic Egiptul și Algeria – achiziții masive de grâu din Rusia, Ucraina și Bulgaria