Tipuri de muguri și lăstari la pomii fructiferi
agrointeligenta.ro -
Mugurii și lăstarii pomilor fructiferi sunt de mai multe tipuri. În funcție de tipul mugurilor și lăstarilor se efectuează și tăierile în uscat – de iarnă sau de primăvară, la pomi.
Pe grupulo de Facebook Pepinierele Roman – sfaturi utile, utilizatorul Pedros Dav a publicat o serie de poze cu mugurii și lăstarilor pomilor fructiferi. Imaginile sunt însoțite de explicații menite să îi ajute pe pomicultori să identifice mugurii și lăstarii ce trebuie îndepărtați la tăierile de de formare, de rodire sau de normare a producției de fructe.
Cum recunoaștem mugurii de rod la tăierile în uscat
Tipuri de muguri la pomii fructiferi
Ce sunt mugurii pomilor fructiferi. Mugurii sunt formați dintr-un ax foarte scurt pe care sunt inserate rudimente de frunze care, în timpul iernii, protejează conurile de creștere. Mugurii au rolul de a relua în fiecare an creșterea și fructificarea și se formează de obicei la nodurile tulpinii sau în vârful acesteia.
După poziția pe ramură, se deosebesc: mugurii terminali situați în vârful ramurilor și mugurii axilari cei așezați de-a lungul ramurii la noduri.
Mugurii dorminzi sunt situați de obicei pe nodurile de la baza ramurilor anuale și rămân inactivi (dorminzi) timp îndelungat, constituind un fel de rezervă a pomului, pornind în creștere în cazul unor tăieri puternice sau când o parte din ramuri se rup sau degeră.
Mugurii adventivi sunt cei care se pot forma și apar în locuri nedeterminate pe tulpină sau rădăcină (nu la noduri). Ei nu sunt vizibili ci pornesc în creștere numai în caz de accidente sau în urma tăierilor și au rolul de a reface organele pierdute. De cele mai multe ori mugurii adventivi dau naștere la lăstari lacomi.
După organele la care dau naștere se disting: muguri vegetativi, muguri de rod și muguri micști.
Mugurii vegetativi formează lăstari cu frunze, sunt de regulă mai mici, au diametrul mare la bază și vârful ascuțit.
Mugurii de rod sau floriferi dau naștere numai la flori. Sunt de obicei mai mari decât cei vegetativi, au vârful rotunjit și diametrul maxim la mijloc. (cu excepția prunului la care mugurii floriferi sunt mai mici decât cei vegetativi). La cais, piersic, mugurii floriferi formează o singură floare, în timp ce la alte specii, cum sunt cireșul, vișinul, prunul, dintr-un mugure se formează o inflorescență cu mai multe flori.
Muguri micști. AQcești muguri dau naștere la o rozetă de frunze sau la un lăstar care poartă o floare sau o inflorescență. De exemplu, la măr și păr mugurele mixt dă naștere la o rozetă de frunze și la o inflorescență. La alte specii se formează mai întâi un lăstar cu 5-7 frunze care poartă o singură floare în vârf (gutui) sau mai multe flori în partea terminală (nuc, alun, zmeur).
Tipuri de lăstari la pomii fructiferi
Ce sunt lăstarii. Lăstarii sunt organe care cresc în fiecare an din muguri vegetativi. Lăstarii poartă frunze la subsuoara cărora se formează muguri axiali solitari sau grupe de muguri. Toamna, după căderea frunzelor, primesc denumirea de ramuri anuale.
După poziția lor pe ramuri se deosebesc mai multe categorii de lăstari și ramuri anuale.
Lăstari (ramuri) de prelungire sunt cei care apar la vârf din mugurele terminal asigurând prelungirea ramurilor.
Lăstari (ramuri) sunt cei care cresc din muguri axilari, vigoarea celor din vârf este mai mare și descrește la cei dinspre bază.
Lăstar concurent este lăstarul lateral situat imediat sub cel de prelungire și cu poziția interioară și datorită poziției sale verticale adesea depășește în vigoare pe cel de prelungire.
Lăstari lacomi apar din mugurii adventivi și dorminzi pe ramurile mai vechi, îndeosebi la punctele de curbură. Ei pot atinge lungimi de 1,5-2 m într-o singură perioadă de vegetație, formează internodii lungi iar nodurile sunt neevidente și mugurii mici insuficient dezvoltați.
Lăstari anticipați sunt acei lăstari care cresc la subsuoara frunzelor pe lăstarii în creștere în aceiași perioadă de vegetație. Se întâlnesc mai ales la piersic și caișii tineri. Uneori mugurii de pe lăstarii anticipați pornesc și ei în creștere în aceiași perioadă de vegetație, dând naștere la ”a doua generație” de lăstari anticipați.
