Dietele „anti-cancer” au creat cel mai dinamic sector de piaţă pentru micii fermieri
agrointeligenta.ro -
Piaţa agro-alimentară nu e mereu aceeaşi. De la deceniu la deceniu lucrurile se schimbă. Ceea ce aduce la rampă mereu alt-şi-altceva sînt mereu noile şi re-evaluatele viziuni asupra dietei.
În funcţie de aceste prescripţii privind ce „ar trebui” să mînânce un om se pune un accent mai mare sau mai mic pe ce se produce. Viziunea asupra dietei este miezul cererii pe piaţa agro-alimentară. Cea mai fierbinte tendinţă în materie de dietă este cea a „hranei sănătoase”, în special a celei capabile să reducă şansele de apriţie a cancerului. Cancerul „boala secolului XX” rămâne şi în acest început de secol XXI principalul motiv de îngrijorare penru cei mai mulţi dintre oameni atunci când se referă la sănătatea lor şi a celor dragi.
Teama de cancer ajunge să influenţeze piaţa agro-almentară, stabilind cele mai fiebinţi tendinţe la zi, atât în ce priveşte produsele cât şi modul de producere datorită legăturii dintre dietă şi această boală. Potrivit studiilor marea majoritate a tipurilor de cancer snt determinate de factori de mediu, iar dintre acestea peste o treime (30%-40%) sînt legate de dietă.
Studiile au stabilit legături între consumul ridicat de carne roşie şi creşterea riscului de apariţie a cancerului la sân, a cancerului de colon sau a celui pancreatic. De asemenea studiile au mai indicat faptul că inadecvarea consumului de alimente cu nevoile reale ale organismului, cum se întâmplă în cazurile de obezitate, creşte din nou riscul de apriţie a cancerului. Şi nu în ultimul rând, studiile au indicat fapul că bombardamentele constante cu factori toxici, cum ar fi cele determinate de dependenţele de alcool, narcotice şi ţigări conribuie şi ele la creşerea riscului de cancer.
Dieta tipică „anti-cancer” ar include la zi (a se vedea Wicki, A; Hagmann, J (2011 Sep 9). „Diet and cancer”. Swiss medical weekly 141) următoarele recomandări de consum (şi implicit structurarea cereriipe piaţa agro-alimentară)- „în pricipal legume, fructe, cereale integrale şi peşte şi cât mai puţină carne roşie, grăsime animală şi zahăr rafinat”.
La nivel de piaţă studiile arată că în ultimul deceniu produsele agro-alimentare al căror segment a înregistra cele mai dinmice creşteri (aducând câştiguri atât ub aspectul plus valorii cât şi al cantităţilor în creştere vândute) sînt exact cele incluse în această „reţetă”.
Cele mai fierbinţi produse care au mişcat piaţa agro-alimentară în ultimii cinci ani sînt fructele de pădure, alimentele cu conţinut redus de grăsimi şi prousele cu conţinut ridicat de Omega 3.
Top 5 produse alimentare care şi-au crescut consumul în ultimii cinci ani (2006-2011)
1. Fructele de pădure (+48%)
2. Produsele cu conţinut redus de grăsimi (+43%)
3. Produsele cu conţinut ridicat de Omega-3 (+39%)
4. Produsele cu conţinut scăzut de zahăr rafinat (+34%)
5. Produsele cu conţinut scăzut de sare (+34%)
(sursă – Eatright, Nutrition and You, American Dietetic Association)
Aceste date colectate în Statele Unite sînt susţinute de cifre de vânzări, import şi export din Uniunea Europeană, Rusia, China (marile oraşe) sau America Latină.
Demn de atenţie este faptul că atât componenţa acestui „pluton fruntaş” în cursa vânzărilor câ şi ordinea stabilită în cadrul acestuia este stabilită după criteriul „contribuţiei” respectivului produs-agro alimentar în reducerea riscului de apariţie a cancerului.
Fructele de pădure (căpşuni, mure, zmeură, fragi, afine, coacăze etc) podusele animale cu conţinut scăzut de grăsimi (carnea de pasăre, peştele, fructele de mare), cele cu conţinut ridicat de Omega-3 sînt considerate cele mai „darnice” dintre produsele agro-alimentare în lupta cu reducerea riscului de apariţie a cancerului, fie direct (este de precizat că majoritaea studiilor găsesc puţine evidenţe ale beneficiilor directe în lupta cu cancerul sau cu prevenirea acestuia) cât mai ales indirecte (aportul lor de vitamine, acizi graşi esenţiali, proteine contribuie la o dietă echilibrată care nu vulnerabilizeză organismul).
Pentru micii fermieri oportunităţile de câştig rezultă, pe de o parte din capacitatea de a se adapta rapid la tendinţele mereu schimbătoare ale pieţei dar şi la accesibilitatea şi valoarea atribuită „modului” de producere tradiţional care pune accentul pe organic şi nu pe chimic.
