Importanța culturii de soia în Europa
Adrian Radu -Cultura de soia câștigă tot mai mult teren în Europa. Motivele sunt multe. Soia este o plantă care sporește gradul de fertilitate a solului și aduce și o serie de beneficii pentru sănătatea oamenilor. Procentul mare de proteină face din soia o cultură care merită mai multe hectare.
Producția de soia este în creștere, conform rapoartelor oficiale. În 2021, totalul producției s-a situat la valoarea de 9.5 milioane de tone, cu 6.4% în plus față de anul precedent. Însă, la nivel mondial, Europa reprezintă un procent redus. Ca o comparație, în 2022, topul producțiilor a fost dominat de Brazilia, cu 152 de milioane de tone, Statele Unite (118.2 milioane de tone) și Argentina (49.5 milioane de tone) au completat podiumul.
Europa țintește să reducă acest handicap față de marii producători. Cultivarea soiei pe Bătrânul Continent este benefică prin prisma mai multor factori.
Lupta pentru asigurarea independenței proteice a Europei față de America
Mic istoric. Europa a permis la începutul anilor 60 importul de soia din SUA fără taxe. Apoi, fiecare negociere pentru subvențiile agricole pe continentul nostru a consolidat specializarea Europei în producția de cereale. Asta a dus la creșterea importurilor de plante proteice, printre care și soia. În 1992, prin acordul de la Blair House, s-a limitat suprafața din Europa pentru culturile de rapiță, floarea-soarelui și soia la 5,1 milioane de hectare. 8 ani mai târziu, Uniunea Europeană a interzis făina animală din hrana animalelor și a consolidat importurile de făină de soia.
Așa cum am arătat, cei mai mari producători de soia la nive mondial sunt Brazilia, SUA și Argentina. Țările europene produc doar câteva procente din totalul global. Europa este un mare importator de soia procesată și, în același timp, nu își valorifică potențialul de care dispune pentru a produce această cultură, deși avantajele sunt uriașe.
Integrarea corespunzătoare a soiei în rotația culturilor, cu cereale păioase, porumb și alte culturi, creează condiţii de relansare şi viabilitate pe termen lung a culturii întru acoperirea consumului european şi reducerea dependenței de soia şi produse procesate de natură indigenă.
Reducerea impactului nostru asupra carbonului prin producerea la nivel local a proteinelor de care avem nevoie. Pe lângă faptul că este o sursă alternativă de proteine pentru hrana oamenilor și a animalelor, soia produsă pe plan local ajută la reducerea emisiilor de CO2 și a amprentei la sol. Minimizarea efectului producţiei agricole asupra mediului poate fi realizat urmând anumite reguli şi în acest context producerea soiei convenţionale are efecte pozitive asupra mediului, dacă producătorul agricol se conduce după Bunele Practici Agricole (BPA) de cultivare.
Impactul pozitiv al soiei asupra mediului se poate vedea succint, prin intermediul unor caracteristici ale acestei plante, pe care fermierii trebuie să le ia în considerare:
• rotaţia culturilor este o practică agricolă importantă, care menţine fertilitatea solului;
• monocultura de soia nu este justificată din motive de mediu de cultură şi climă;
• soia este o cultură agricolă care se încadrează perfect în rotaţiile culturilor aplicate;
• soia poate fixa azotul atmosferic, astfel sunt necesare cantităţi minime de azot mineral;
• datorită însuşirii de a fixa azot biologic şi aplicării mai reduse de îngrăşămintelor minerale, pe baza analizelor solului, levigarea azotului poate fi prevenită păstrând astfel fertilitatea solului;
• soia este o cultură, care poate fi încadrată în sistemul de agricultură ecologică, începând de la procesul de conversie şi până la producerea propriu-zisă a soiei ecologice.
Cerință – asigurarea unei surse de proteine fără OMG-uri
În România, la momentul actual, oficial nu se cultivă plante modificate genetic. Însă prin poziţia sa geografică, căile de tranzit şi cantităţile mari de produse, care sunt aduse îndeosebi din Ucraina, introducerea produselor genetic modificate este inevitabilă.
În regiunile unde se cultivă soia modificată genetic, boabele de soia convenţionale pot fi contaminate de Organisme Modificate Genetic (OMG). Pentru producătorii de soia este foarte important să fie luate o serie de măsuri preventive în scopul securităţii economice şi ecologice a producţiei lor. Prevenirea şi aplicarea măsurilor relevante pentru a nu admite contaminarea cu OMG necesită eliminarea punctelor critice, în cazul în care o astfel de contaminare poate să se întâmple. Seminţele certificate trebuie produse sub supravegherea experţilor agricoli şi autorităţilor legale, astfel ele fiind supuse mai multor inspecţii şi controale pe durata producerii lor, pentru obţinerea de seminţe libere de OMG.
Reducerea impactului nostru asupra climei prin limitarea defrișărilor
Soia are un impact uriaș în America de Sud, acolo unde este responsabilă pentru 31% din defrișări. Europa, la rândul său, contribuie la această acțiune agresivă asupra mediului prin faptul că cea mai mare parte din recolta provenită din aceste noi terenuri este importată în Uniunea Europeană.
Soia – participantă în eco-condiționalitate pentru acces la subvenții în PNS 2023-2027
PNS susține intervenții care să promoveze, prin acordarea de plăți compensatorii, aplicarea voluntară de metode și tehnici agricole având ca obiectiv general “sprijinirea unor venituri fiabile ale fermierilor și a rezilienței sectorului agricol …pentru a spori securitatea alimentară pe termen lung și diversitatea agricolă, precum și pentru a asigura sustenabilitatea economică a producției agricole în Uniune “.
Am selectat din PNS doar 4 dintre obiectivele care au impact direct asupra cultivării soiei și le legăm de intervențiile (subvențiile) ce pot fi accesate:
1. sustenabilitatea economică a producției agricole ce este vizată cu principalele intervenții : BISS, CRISS și CIS-YF;
2. aplicarea de practici benefice pentru mediu aplicabile în teren arabil –intervenția fiind cunoscută sub denumirea PD-04;
3. practicarea unei agriculturi prietenoase cu mediul în fermele mici (gospodăriile tradiționale) – intervenția PD-05;
4. consolidarea orientării către piață și sporirea competitivității fermelor agricole susținută prin intervenția sprijin cuplat PD-09
Soia este menționată și trecută ca plantă recomandată în cultivare în toate aceste obiective și intervenții, pentru acea că este plantă proteică, fixatoare de azot și potrivită în asolamente pentru respectarea cerințelor de rotație. Urmează să primim detalii, precizări mai exacte privind suprafețele minime ce sunt necesar a fi cultivate cu astfel de plante, printre care și soia, pentru a accesa diferitele forme de subvenție. Pentru sprijinul direct pe cultura de soia, PNS are reglementări bine definite și vi le prezentăm în continuare.
Subvenția directă : PD-09 sprijin cuplat pentru venit SOIA
Această subvenție este un bun argument pentru creșterea suprafeței cu soia pentru fermierii care au experiență, realizează producții satisfăcătoare, cel mai probabil în irigat unde au eliminat riscul de pierdere a recoltei, și au canale de desfacere a producției bine stabilite.
• Pentru anul 2023 alocarea financiară orientativă este de 26.400.000 EURO cu un cuantum planificat de 150 EURO / ha;
• Suprafața planificată pentru care se acordă sprijinul este de 176.000 hectare;
• Criterii de eligibilitate
– Fermierul valorifică o producție de minimă anuală prevăzută în legislația națională, către unitățile de procesare și/sau utilizează producția în consumul propriu la nivelul fermei pentru hrana animalelor deținute;
– Fermierul trebuie să utilizeze sămânță certificată, în conformitate cu legislația națională;
• Intervenția contribuie la:
-asigurarea sustenabilității fermierilor;
– menținerea unei suprafețe constante cultivate cu soia, circa 176.000 hectare;
– renunțarea la abandonul acestei culturi, costisitoare în cea ce privește verigile tehnologice.
Sursa: APIA – Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură | Facebook
Evoluția suprafețelor și producțiilor de soia în România începând cu 2015
Articol semnat de: Constantin Iancu – Director Tehnic Semințe RWA & George Pârvu, Director Marketing RWA