• ABONARE
  • Contact
  • Publicitate
  • Audiență
  • Rețele sociale
  • Informații
  • Știri
  • Subvenții APIA
  • Vegetal
  • Zootehnie
  • Bursă cereale
  • Agribusiness
  • ARHIVA
  • CĂUTARE
  • Urmările bolii limbii albastre: Exporturile de animale vii, blocate

    agrointeligenta.ro

    Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

    Prezent în emisiunea ”Cultivat în România” de sâmbătă, președintele ANSVSA, Vladimir Mănăstireanu a explicat care vor fi urmările epidemiei de boala limbii albastre pentru piața exporturilor de animale vii, dar și care este strategia de reducere a pierderilor pentru fermierii români.

    Până în prezent, nici unul dintre care cazurile de bovine infectate cu boala limbii albastre nu a fost localizat în fermele de animale, fiind vorba despre bovine din gospodării. ”Boala limbii albastre afectează numai rumegătoarele și se transmite printr-o insectă hematofagă, nu se trasmite prin contactul dintre un animal sănătos și unul bolnav sau de la om la animal, dacă crescătorul manipulează un animal bolnav. Și nu se transmite, sub nici o oferă, prin lapte sau alte produse provenite de la aceste animale. Deci din punct de vedere al siguranței alimentare, lumea trebuie să fie liniștită. Paradoxal, este o boală care produce morbiditate mare, dar mortalitate moderată. În 22 de județe unde a aevoluta până în prezent boala, avem mortalitate de 0,01%”, a declarat președintele ANSVSA.

    Potrivit acestuia, în urma cazurilor de Bluetongue confirmate deja, destinațiile de export vor rămâne blocate pentru exportul de animale vii încă doi ani. ”Noi doi ani de zile după ce nu mai avem nici un caz de animal bolnav, avem obligația să facem supraveghere și să oferim garanții că boala nu mai circulă în România”, a explicat președintele ANSVSA care este procedura standard în astfel de cazuri.

    Mănăstireanu a recunoscut că pierderile economice, prin restricțiile care se impun la export privind animalele vii, sunt importante. ”Exportul tradițional pe care noi îl făceam în special pe zonele cu tradiție musulmană s-a oprit. Noi înțelegem îngrijorarea fermierilor, știm că vine o perioadă, cel puțin pentru crescătorii de ovine – perioada de toamnă-iarnă este propice pentru exportul de animale vii în țările arabe, pentru că acum încep și sărbătorile religioase”, a mai spus Vladimir Mănăstireanu.

    Pentru a reduce pierderile suferite de fermieri, Mănăstireanu a anunțat că se încearcă o schimbare a strategiei de valorificare a animalelor. ”Ce încercăm noi să facem este să creăm o piață pentru carnea provenită de la aceste animale, carne care nu este supusă acelorași restricții precum exportul de animale vii. Din punctul acesta de vedere, avem deja deschidere către anumite piețe. Practic, schimbăm strategia de la animale vii, la exportul de carcasă, cu plus valoare pentru producător, abatorizare în România”, a declarat președintele ANSVSA.

    Totodată, Mănăstireanu apreciază că România poate lua modelul Franței care, după scandalul cărnii de cal, a avut o campanie mass-media pentru a promova consumul acestui produs. În mod similar, consumul de carne autohtonă, ar putea beneficia de reclamă în România.

    Te-ar mai putea interesa

    Blocaj pe piața lucrătorilor străini. Fermieri: Nu se mai pot aduce lucrători din țări precum Nepal! Dosarul ANT: Ministrul Florin Barbu a votat la Luxemburg ce era deja negociat, de România, în mandatul lui Tanczos Fermierii din Brezoaele ies în stradă și cer măsuri care să îi ajute să își vândă legumele la un preț corect Soții Angela și Mircea Mureșan din Maramureș au recoltat un dovleac de aproape 185 de kilograme Soții Oana și Mihai Țolea au investit în trei hectare de legume, iar azi conservele lor se vând în supermarketuri și online

    Ultimele știri

    Se scumpesc roșiile de import! Motivul pentru care vom plăti mai mult pentru un kilogram de tomate Val de aer polar în România: temperaturi cu minus în următoarele zile. Când va fi cel mai frig Black Friday 2026 la Magazin Agrii: reduceri de până la 70% pentru grădină, livadă, plante și casă Andrei Ciobanu vinde bobocii de gâște Holmogor cu 100 de euro și a făcut 3.000 de euro cu doar două familii Bursele de cereale intră pe roșu, iar România riscă să piardă un cumpărător important de grâu