Porumb de Tamași. Fermierul Gabriel Corodeanu a transformat porumbul dulce într-un brand local
Daniel Befu -
Fermierul Gabriel Corodeanu din județul Bacău a reușit să transforme porumbul dulce într-un brand local: porumbul de Tamași. Fermier cu jumătate de normă – este și profesor, iar după ore muncește la câmp, Gabriel Corodeanu și-a ales o nișă pe care o valorifică și pe care a transformat-o într-un brand local: porumbul zaharat. Ideea de a cultiva acest tip de porumb i-a venit căutând modalități de a face bani în agricultură, iar dintre toate opțiunile găsite online, porumbul dulce l-a atras cel mai mult. S-a gândit imediat cum poate să îmbine cultura în câmp cu cea de dascăl, profesia care îl împlinește ca om.
”Ca profesor îmi desfășor activitatea la Liceul Program Sportiv din Bacău. Sunt profesor de înot, antrenor de înot, iar cu elevii îmi desfășor orele la Bazinul Olimpic de Inot. Este o activitate care îmi place, este o activitate care se îmbină cu ceea ce fac eu în agricultură întrucât cele două energii lucrează împreună pentru o viață armonioasă, astfel încât, cum de multe ori spun, sunt intr-o continuă mișcare. De dimineață merg la școală, merg la ore, am terminat orele, am urcat în mașină și apoi am venit la țară. Am urcat pe tractor și în câmp. La mine asta activitatea în timpul anului”, a povestit fermierul din Bacău în cadrul unui interviu acordat emisiunii Agrostrategia de pe TVR 1.
A început să cultiva porumb dulce în 2010
Cultura de porumb zaharat a demarat-o din 2010, când a căutat pe internet idei de afaceri în agricultură. Porumbul dulce l-a convins să investească timp, muncă, dar și bani, pentru a construi o veritabilă fermă. A început cu două kilograme de sămânță de porumb cu care a înființat un pic peste 1.000 de metri pătrați de cultură.
Prima producție a fost a fost cel mai greu de obținut, dar și cel mai greu de valorificat. Asta pentru că tehnologia cultivării porumbului dulce are o serie de particularități. Iar pe partea de vânzare, tânărul fermier a fost un pionier cu acest produs pe plan local. Soluția găsită: propria tarabă în piață.
”A fost un pionierat în zonă pentru că această cultură are câteva specificități, în sensul că porumbul dulce trebuie copilit. La baza plantei apar câțiva pui care trebuiesc înlăturați pentru a se dezvolta cât mai bine și apoi pentru a obține un știulete cât mai bun, trebuie eliminat unul sau doi știuleți în moment în care apar pe plantă, lăsând un singur știulete ca acel frumos să fie frumos, să fie vandabil pentru piață. Prima producție a fost prima provocare. O provocare a fost și vânzarea directă în piață a acestui produs, care la momentul respectiv era o noutate în piețele din Bacău și cam peste tot am dat de acei samsari. În momentul care am ajuns cu porumbul în piață să-l vând la angro, să îl dau lor. M-au luat la început la mișto cu prețul„, își amintește fermierul.
Nedorind să rămână cu paguba și alții cu profitul, Gabriel Corodeanu a reușit să obțină o masă în piață și să își vândă el singur știuleții de porumb dulce. ”Diferența de preț a fost undeva la 50% mai puțin decât ar fi fost să-l vând eu direct la tarabă”, își amintește tânărul.
Cooperativă axată pe producția de porumb zaharat
De la primul an de cultură, suprafața de porumb dulce a crescut și fermierul a reușit ca, cu șase hectare, să acceseze un proiect pe fonduri europene și să înființeze și o cooperativă legumicolă. ”Cooperativa a luat anul trecut ființă și ne propunem pentru anul acesta undeva la 20 de hectare per cooperativă de porumb zaharat”, spune fermierul.
În 2017, Gabriel Corodeanu a făcut și pasul către agricultura ecologică. Din nou a dat de greu: procurarea semințelor netratate.
”Prima dată când am început vă spuneam am semănat cu 2 kg în curte. În anul următor am testat vreo 14 hibrizi de porumb zaharat. Am luat câte un kilogram, două din fiecare, să vedem care se pretează cel mai bine pentru zonă, care este cel mai productiv. Iar după am reușit și m-am stabilizat pe doi hibrizi, unul franțuze și unul olandez, care au dat rezultate bune. În 2017 a intervenit provocarea cu agricultura bio și atunci a trebuit să fac și porumb zaharat bio. Am colaborat cu Stațiunea de Cercetare Legumicolă de la Bacău și am cumpărat un soi românesc dulce de Bacău la momentul respectiv, dar care nu era la fel de bine dimensionat ca o altă genetică pe care o foloseam. Așa că am decis ca, având și liceul agricol, să mă autorizez ca și producător de sămânță și în agricultura bio, să pot să-mi produc sămânța și s-o iau din cultura proprie, astfel încât să nu fie tratată, să nu fie chimizată și să îndeplinesc până la urmă solicitările MADR. Există în momentul de față pentru agricultura ecologică o serie de cerințe pe care trebuie să le îndeplinești, un organism care vine și te certifică și-ți vine anual în control și atunci trebuie să le îndeplinești pe toate”, a spus fermierul.
Tehnologia de cultivare a porumbului dulce – rarul umple carul
Cu privire la tehnologia de cultivare a porumbului dulce, Gabriel Corodeanu a aflat pe cont propriu că sunt o serie de secrete care pot face diferența în producție. ”Este o cultură ce necesită foarte multă muncă manuală, intervin câteva lucrări suplimentare până la produsul final, respectiv copilitul. Copilirea la porumb, eu la mine în fermă o fac de două ori. Prima dată la baza plantei, unde apar acei copili și îi îndepărtez, iar a doua copilire este cea de îndepărtare a unei pănuși. Să rămână pe plantă o singură pănușă, acea pănușă să se dezvolte cât mai frumos și să fie valabilă pentru piață”, explică cultivatorul de porumb zaharat.
În privința densității de cultivare, la porumbul dulce se aplică zicala cu ”rarul umple carul”. ”Numărul de plante cultivate la hectar e undeva în jur de 50.000 pentru că porumbul trebuie să fie rar, să aibă loc să crească, să crească frumos. Pe noi ne interesează mărimea știuletelui și frumusețea lui, nu mă interesează ca și cantitate, ca număr de boabe ca la porumbul normal unde am 60, 79 sau 80 de mii de plante pe hectar. de reținut și că din cele 50.000 de plante pe hectar, vandabile pentru piață ai undeva la 35.000. Depinde de an, depinde de tratamente, depinde de îngrășăminte, de fertilizare, depinde de irigații, adică sunt mulți factori care îți influențează numărul de plante viabile pe hectar”, a punctat băcăuanul.
Propria metodă de conservare a porumbului dulce în pănușă
Cu o producție tot mai mare, Gabriel Corodeanu și-a dat seama că taraba din piață nu îi va putea asigura desfacerea recoltei. Așa că din 2017 a început să colaboreze cu marii retaileri, iar aceste contracte l-au determinat mai departe și să dezvolte propria sa tehnică de conservare.
”Am găsit înțelegerea la Auchan Bacău de a mă primi în magazinul local. Am distribuit marfa în magazin, dar pentru toate acestea aveam nevoie și de investiții suplimentare în depozitare, condiționare. Am realizat în 2017 primul proiect pe fonduri europene în valoare de 225.000 euro, finanțare pentru achiziție de utilaje și construcția unui depozit cu două camere frigorifice. Ideea de bază este de a avea și pe timp de iarnă încasări și a putea valorifica în sezonul rece surplusul de marfă din timpul verii. Voi introduce un concept nou și anume congelarea acestui porumb zaharat în pănușă. Chiar anul acesta intenționez să brevetez această marcă sau nu neapărat marcă cât metodă de congelare, deoarece prezintă două mari avantaje acest tip de congelare, în sensul că asupra porumbului nu se intervine în mod direct asupra produsului care se consumă. Boaba rămâne intactă, necontaminată, nici mecanic, nici chimic, nici fizic, sub nicio formă, nici biologic. În altă ordine de idei, porumbul dulce își va păstra calitățile mult mai bine în pănușa lui proprie și atunci va fi gust și calitate mult mai bună. Practic, în ianuarie sau în februarie, dacă vrei să mănânci un porumb fiert sau copt cu savoarea și gustul din timpul verii, îl vei putea consuma din acest tip de congelare, congelare în pănușă. În primul an după inaugurarea acestui depozit, am congelat primii porumbi în această formă. Reacția din piață a fost una foarte bună. Din păcate, a venit această pandemie care ne-a dat peste cap pe toți și atunci lucrurile au intrat într-o zonă mai de siguranță, în care nu ne-am putut permite să ne aruncăm pe piață cu un produs pe care nu aveam unde să-l vindem”, a spus fermierul.
”Am format cumva o siglă porumb de Tamași. Dacă căutăm pe Google găsim porumb de Tamași (…) Unii dintre comercianții din piețele din Bacău au început să scrie pe etichete porumb de Tamași fără să-mi ceară voie. Am avut niște surprize de genul ăsta să regăsesc în piață astfel de situații, ca să inducă cumva clientul că e porumb de Tamași. Porumbul de Tamași aș spune mult că este un brand, dar este un nume, cel puțin pe piața locală, pentru că am clienți foarte mulți care vin în piață doar pentru acest porumb. Vin și cumpără porumb zaharat, porumb de Tamași și atât. Restul produselor le cumpără din alte părți sau de la alți furnizori. Dar am clienți de 10 ani, de 12 ani de acum, care vin în fiecare vară și iau acest porumb de la mine”, vorbește fermierul despre produsul său foarte apreciat local și nu numai.
Gabriel Corodeanu este conștient că afacerea sa cu porumb dulce poate reprezenta un model și pentru alți tineri fermieri. Este deschis și oferă sfaturi celor aflați la început de drum. Își aduce aminte cât de greu i-a fost și lui să își construiasă o fermă în adevăratul sens al cuvântului.
”Plecând de la profesorul-fermier, pentru că chiar în piața locală mi se spune ori uneori profesorul-fermier, în cancelarie, cu colegii, mai discutăm câteodată despre grădinărit și sunt colegi profesori care mă întreabă sau îmi cer dacă am sfaturi pentru curtea lor de lângă casă, unde își pun o ceapă, își pun roșie, își pun un ardei. Le dau cu mare drag aceste sfaturi și le spun că munca înnobilează pe om și rezultatul muncii lor îl vor regăsi în farfurie, gustul îl vor regăsi la fel de bine tot în bucatele pe care le vor găti în casă. Dacă vom munci, vom avea și rezultate. Nu trebuie să ne speriem de muncă, doar că trebuie să facem niște sacrificii, iar rezultatele nu vor întârzia să apară. Cei care doriți să faceți altceva pe lângă meseria pe care o practicați, luați-vă inima in dinți și încercați. Nu aveți nimic de pierdut, doar aveți de câștigat și veți fi cu siguranță răsplătiți pentru munca pe care o veți depune”, este îndemnul lui Gabriel Corodeanu pentru cei care se gândesc să își facă o afacere în agricultură.
Fermierul care a transformat porumbul dulce într-un brand local
