• ABONARE
  • Contact
  • Publicitate
  • Anunțuri
  • Audiență
  • Rețele sociale
  • Informații
  • Știri
  • Subvenții APIA
  • Vegetal
  • Zootehnie
  • Bursă cereale
  • Agribusiness
  • ARHIVA
  • CĂUTARE
  • Bursa apei de irigat. Când s-ar putea implementa și în România acest sistem

    Roxana Dobre -

    Bursa apei pentru irigat reprezintă un sistem ce funcționează în alte state ale lumii, iar fermierii au asigurat accesul la apă pentru udarea culturilor. Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Marcel Boloș, a anunțat că finanțarea investițiilor în sisteme de irigații cu bani din PNRR reprezintă o prioritate și că se lucrează pentru un nou concept cu trei piloni importanți pentru gestionarea eficientă a apei și energiei pentru irigat.

    Marcel Boloș a declarat pentru emisiunea Agrostrategia de pe TVR 1, o coproducție Agrointeligența – AGROINTEL.RO și TVR, ediția de astăzi, luni – 3 aprilie, că domeniul irigațiilor reprezintă un sector de maxim interes atât pentru ministerul pe care îl conduce cât și pentru cel al Agriculturii.

    ”Fără o conlucrare între cele două ministere, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene și Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, nu cred că se pot face pași importanți pe un proiect de țară atât de important cum este cel legat de infrastructura de irigații. Dar există această cooperare și avem aproape săptămânal discuții cu privire la un nou concept pe care vrem să îl punem pe masa Comisiei Europene (CE). Suntem în curs de definitivare a acestui nou concept pentru ceea ce înseamnă infrastructura de irigații”, a dezvăluit Marcel Boloș pentru emisiunea Agrostrategia de pe TVR 1.

    Citiți și: Cum pot obține fermierii din România finanțare pentru dezvoltarea de sisteme de irigații, capital de lucru, achiziția de terenuri sau utilaje agricole, construcția de silozuri sau agroturism

    Irigațiile sunt o prioritate pentru investițiile promovate de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE)

    Trei concepte noi pentru viitorul irigațiilor din România

    Marcel Boloș a subliniat că pentru canalele de irigații din România sunt primare trei lucruri extrem de importante: panourile solare flotabile, pompele și echipamentele energetice din stațiile de pompare și acționarea automatizată a stăvilarelor.

    ”Panourile solare flotabile sunt adaptabile în funcție de debitul apei și au posibilitate aceasta de a fi curățate prin simpla scoatere a lor din canalul de irigații. Tehnic, sistemul este fezabil dar sigur că există și o reticență pentru că este un proiect nou și ca și orice element de noutate creează aceste discuții pe care le avem la nivel chiar guvernamental”, a punctat ministrul Boloș.

    Acesta a menționat că partea de investiții pentru panourile solare flotabile include și sectorul de infrastructură. ”Sunt dalele canalului de irigații, care unele sunt de deteriorate și trebuie făcute lucrările de reabilitare. Deci practic odată cu această reabilitare este necesară și impermeabilizarea, împreună cu soluții pentru a reduce din evaporarea apei, socotită ca o piesă de bază. Panourile fotovoltaice sunt exact ca mănușa pe mână întrucât ele împiedică evaporarea consistentă. Practic pierderile generate de impermeabilizare, pe de o parte, și evaporarea apei pe de altă parte, le rezolvam prin lucrările specifice de impermeabilizare și odată cu montarea acestor panouri flotabile”, a mai explicat ministrul.

    Noile pompe, mai eficiente energetic

    Al doilea element de noutate care va face parte din conceptul revoluționar pentru irigațiile din România se referă la pompele și echipamentele energetice din stațiile de pompare despre care ministrul spune că sunt ”foarte învechite”.

    ”Am fost și am vizitat cu domnul ministru Petre Daea mai multe stații de pompare, de aceea știu exact ce spun. Pompele consumă un volum mare de energie. Clar trebuie investit în stațiile de pompare. Eu am văzut noile echipamentele energetice pentru stațiile de pompare și sunt foarte fiabile. Această investiție n-am făcut-o din birou, am fost și pe teren. E important pentru un ministru atunci când discută și negociază astfel de probleme să aibă în spate și argumentele necesare. Nu poți vorbi despre un astfel de proiect dacă nu îl cunoști în detaliu, pentru ca apoi să ai forța argumentului și să poți să negociezi pe poziție de forță”, a mai spus Marcel Boloș.

    Automatizarea stăvilarelor, o prioritate

    Nu în ultimul rând, cea de-a treia direcție importantă pentru irigațiile din România este cea legată de automatizarea stăvilarelor, care în prezent sunt acționate manual. ”Cea de-a treia componentă, pe care am văzut-o aplicată în Spania, presupune exact așa cum am spus automatizarea stăvilarea astfel că dintr-un dispecerat se accesează stăvilarele și fermierul trimite doar prin sms cantitatea de apă de care nevoie. Stăvilarul se închide și se deschide automat. Este o bursă a apei să spunem. Adică fermierul comandă apa de care are nevoie peste o lună să spunem, o plătește, și o primește când este stabilit. Dacă ești beneficiarul unor astfel de servicii și ți se duce apa până la hidrantul care deservește suprafața agricolă deja este un mare lucru”, a mai punctat ministrul.

    Citiți și: Bogdan Zainea, Netafim România: Lansarea la timp a sesiunilor de proiecte pentru irigații va ajuta fermierii să își planifice investițiile

    Marcel Boloș a dezvăluit motivul pentru care irigațiile au fost excluse din PNRR

    Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene a dezvăluit ce s-a întâmplat în realitate în privința refuzului Comisiei Europene (CE) de a introduce irigațiile printre sectoarele care primesc finanțare prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

    ”Acum dacă mă uit la celelalte țări cum au procedat ca să convingă Comisia Europeană pentru a introduce astfel de proiecte în PNRR, este limpede că aici a fost o conlucrare mai puțin bună între cele două ministere, care s-a soldat cu o lipsă a finanțării și scoaterea din PNRR a infrastructurii de irigații. Pentru că nu pot să înțeleg cum Spania a reușit să își includă irigațiile în planul lor, Portugalia a reușit să-și introducă de asemenea irigațiile. Este limpede că aici conlucrarea aceasta a fost importantă din partea Ministerului Agriculturii, care trebuia să vină cu soluția tehnică necesară pentru ca să poată să fie proiectul valid sub toate aspectele pe care le presupune și cerințele pe care le are Comisia Europeană, inclusiv în managementul pierderilor de apă care este o componentă în principiul acesta nou „Do no significant harm” (A nu aduce prejudicii), pe care Comisia îl promovează destul de puternic. Este un criteriu fără de care nu poți să accesezi finanțările pe acest domeniu”, a adus precizări Marcel Boloș.

    Acesta a punctat că și componenta de apă și de management a apei și de mediu este foarte relevantă. ”Și eu la plecarea din minister am lăsat un PNRR cu o componentă de buget de 6,5 miliarde euro, însemnată pentru ceea ce înseamnă irigațiile din România. Vă pot spune unde  suntem în momentul de față și anume am lucrat la acest nou concept despre care așa cum am spus are trei piloni importanți”, a mai declarat oficialul guvernamental.

    Agrostrategia – TVR 1. Invitat: Marcel Boloș, MIPE (03.04.2023)


    Te-ar mai putea interesa

    Comuna cu 5.000 de vaci. Mic crescător: Dăm laptele la procesator, suntem departe de oraș Crescătorii de vaci și-au construit propria fabrică de lapte cu ajutorul fondurilor europene MADR lansează programul „Un tractor pe fermă” pentru fermierii până în 400 de hectare

    Ultimele știri

    Plantele beau, nu mănâncă! Baza agriculturii: Solul! Cum îl facem optim pentru culturile noastre acum, în primăvară, cu cheltuieli minime? S-a publicat Ghidul pentru achiziția de utilaje agricole cu fonduri europene!