Sorin Ioniță, analist: Cum reușesc fermierii din Ucraina, lucrând sub bombe, să vândă totuşi mai ieftin decât cei România?
Roxana Dobre – Agrointeligența
Sorin Ioniță, analist politic și reprezentant al Expert Forum (EFOR), a comentat protestul fermierilor care a avut lor vineri, 7 aprilie în toată țara din cauza preţurilor de dumping ale produselor agricole ucrainene dar și a sumelor care au fost alocate țării noastre pentru compensații. Acesta a publicat o serie de întrebări care ar trebui să își găsească răspunsul la autorități, în contextul negocierilor cu Comisia Europeană (CE) pentru banii fermierilor.
”Guvernul riscă să transforme mini-criza pieţei de cereale într-un caz Bîstroe II, dar mai serios prin consecinţe sociale şi potenţial de fractură a relaţiei cu Ucraina. Doar decenţa fermierilor, care nu au ideologizat tensiunea, a oprit escaladarea geopolitică a temei”, a remarcat Sorin Ioniță într-o postare făcută pe pagina sa de Facebook.
Întrebările la care ar trebui să răspundă autoritățile, pentru rezolvarea crizei cerealelor
Sorin Ioniță a transmis mai multe întrebări la care autoritățile ar trebui să găsească răspuns în contextul actual privind importurile masive de cereale din Ucraina.
”Pe scurt, nu doar că Ministerul Agriculturii a trimis la Bruxelles o bălmăjeală din care nu se înţelege nimic. Însă nu e în stare să explice nici publicului chestii importante:
– Ce anume face ca producătorii de cereale din Ucraina lucrând sub bombe, cu combustibil şi electricitate raţionalizate, mână de lucru luată la armată şi rute de transport lungi şi costisitoare, să poată vinde totuşi mai ieftin decât cei România? Care sunt aceste diferenţe de preţ, pe tipuri şi cantităţi de produse?
– Dacă producătorii ucraineni vând cereale ieftine pe piaţa internă din România (cât anume?), asta nu înseamnă că produsele de panificaţie ar trebui să se ieftinească, în beneficiul consumatorilor, contribuind la scăderea inflaţiei? Dacă nu se întâmplă, de ce nu se întâmplă? Sunt ori nu mai ieftine cerealele aduse din Ucraina?
– Pe ce nu se vinde în România ci se exportă în afara UE, transportatorii din Ucraina plătesc taxe de drum /pod/operare portuară/etc./adică generează business aici. Cât anume s-a câştigat în plus din acest tranzit de marfă şi în ce măsură au avut de suferit prin aglomerare producătorii locali?
Genul acesta de explicaţii concrete şi evaluări în tabele aştepta UE, să poată calcula compensări. Le aşteaptă şi publicul din România dar se pare că zadarnic”, a arătat expertul în mesajul publicat pe Facebook.
Citiți și: Subvenție APIA pe tona de grâu: condiții, termene, plăți
Fermierii primesc compensații dintr-un plafon de 20.100.000 euro
Reamintim că fermierii români primesc compensații pentru cheltuielile generate de stocarea cerealelor care nu au putut fi vândute din cauza importurilor masive din Ucraina. Un proiect de Hotărâre de Guvern a fost deja publicat de MADR în dezbatere publică pe 5 aprilie și urmează să intre la aprobare în ședința Executivului și să fie publicat în Monitorul Oficial pentru a intra în vigoare.
Banii vor ajunge la fermieri sub formă de subvenție pe tona de grâu iar cuantumul se va calcul prin împărțirea plafonului alocat la numărul de tone de grâu pentru care se va depune cererea și vor fi și eligibile.
România a primit un cuantum total de 10.050.000 euro care va fi suplimentat, din bugetul național, cu alte 10.050.000 euro.
Suma totală de 20.100.000 euro va fi acordată producătorilor agricoli din sectorul cerealelor, pentru cheltuieli angajate cu depozitarea în spații de depozitare proprii sau la terți, a producției proprii de grâu din recolta anului 2022.
