Curmalul chinezesc, o cultură agricolă cu care se poate face profit chiar și pe cele mai aride soluri
agrointeligenta.ro -
Curmalul chinezesc poate fi soluția ideală pentru valorificarea terenurilor aride din țara noastră. Aclimatizat de cercetătorii români pentru a face față temperaturilor scăzute din iarnă, cultura exotică se poate transforma într-o afacere profitabilă pe suprafețe mici, fie că este vorba de coline, sau de zone de câmpie. Totuși, specialiștii atrag atenția că cele mai bune condiții pentru creșterea curmalului chinezesc sunt oferite de zona de sud a țării, de Banat și Câmpia de Vest.
La nivel mondial, curmalele sunt fructe foarte populare. În China, țara de origine, se cultivă intensiv 700 de specii de curmal, în timp ce în România avem acestă plantă din vremuri străvechi, însă abia în urmă cu 18 ani, oamenii de știință, dar și fermierii, au început să acorde o atenție creșterii producției de curmale. ”Am reușit să aduce plante de curmal chinzesc în țara noastră începând cu 1996 și de atunci continuăm să ne îmbogățim colecția. Planta aceasta exista însă și în România. După observațiile noastre credem că a fost introdusă la începutul colonizării de către greci și bizantini și se găsește în apropierea cetăților grecești din Dobrogea, iar localnicii o numesc măslin dobrogean, atâta doar că fructele respectivelor tipuri nu sunt atât de mari și gustoase ca cele pe care le cultivăm noi”, ne-a declarat prof. Florin Stănică, prorector al Universității de Științe Agricole și Medicină Veterinară din București.
Cultura de curmal chinezesc ar putea deveni o sursă sigură de venit pentru multe familii, mai ales că pe piață există o cerere în creștere pentru fructele noi, bogate în vitamine. Totodată, în condiții optime, un hectar de curmal chinezesc poate atinge o producție anuală de 20-30 de tone de fructe, iar de la un singur arbore se poate spera la o recolă de 30-40 de kilograme de curmale în formă proaspătă.
Exploatațiile de curmal chinezesc nu au nevoie nici de soluri foarte fertile. Planta este rezistentă la secetă, prezintă spini și norduri, iar frunzele lucioase păstreaza apa în tulpina curmalului. Mai mult, s-a remarcat că arborele are o forță desubțiune extraordinară, ea valorifică foarte bine solurile nisipoase, soluri lipsite de apă și soluri sărăturate.
Totodată, aclimatizarea curmalului chinezesc în România a inclus și observații privind rezistența lui la temperaturile scăzute din iernile de la noi, iar rezultatele i-au convins pe cercetători că această nouă cultură are viitor pe meleagurile noastre cele mai vitrege și care, în prezent, se întind pe circa 300.000 de hectare.
Specialiștii dau asigurări că atunci când vine vorba de înființarea unei exploatații de curmal chinezesc, această investiție se poate face atât în zone plane, cât și în regiuni colinare. Totuși, pentru obținerea unor producții mari de fructe, se recomandă un climat cu ierni blânde, temperaturi medii anuale între 9 – 11 grade Celsius, cu mențiunea că această cultură va face față și temperaturilor scăzute.
Altoirea, cheia unei recolte bogate
Plantarea curmalului pornește de la semințe, care pot fi recoltate inclusiv de la speciile de curmal sălbatic, însă planta are nevoie să fie altorită în anul trei cu un soi productiv, precum cele dezvoltate de profesorii USAMV București.
Puieții de curmal chinzesc se plantează la distanțe de 4 – 5 metri între rânduri și 2,5metri distanță între plante pe rând. În primii ani se realizează tăieri de proiectare a coroanei la 70 cm înălțime, iar în anii următori se fac tăieri de transfer ale axului pe câte o ramificație laterală pentru a-l dirija în zigzag și a stimula în acest fel garnisirea laterală cu ramuri de semischelet productive.
Fiind o plantă care nu prea are dăunători în țara noastră, curmalul chinzesc nu necesită tratamente fito-sanitare, nu necesită multă apă, și se descurcă și în condiții mai vitrege. Un alt avantaj oferit este faptul că înflorește abundent, atrăgând albinele în ciuda florilor mici, galbene-verzui, deloc spectaculoase. Nectarul lor, însă, poate fi baza unei mieri delicioase.
Oportunități de valorificare a producției
Cele mai importante rămân însă fructele – curmalele chinezești. Acestea încep să se coacă din septembrie și se recoltează până în octombrie, pe măsură ce capătă culoarea maronie. Curmalele obținute din soiurile aclimatizate în România pot fi consumate atât în stare proaspătă (având un gust ce aduce a merele pădurețe de altădată), cât și deshidratată, formă ce le permite să fie comercializate tot timpul anului. Din curmale se pot prepara siropuri, marmelade, dulciuri, făină sau cidru – deci posibilitățile de valorificare a recoltei sunt numeroase și toate cu valoare adăugată față de vânzarea directă a curmalelor.
Bogate în vitamina C
”Le numim fructe miraculoase deoarece ele conțin cantități foarte mari de vitamina C, 1000 de miligrame la 100 de grame de produs proaspăt, asta înseamnă că atunci când mănânci 100 de grame de fructe e ca și când ai mânca 10 pastile de vitamina C concnetrate”, citează Florin Stănică din studiile pe care le-au realizat pe aceste fructe de-a lungul anilor.
Pe lângă aceasta, planta mai conține o cantitate importantă de alți produși: microelemente în număr mare, aminoacizi, dintre care doi esențiali, de asemenea produși cu valoare energetică ridicată, foarte mulți antioxidanți care ne ajută să ne păstrăm sănătatea și să ne ferim de o serie de afecțiuni.
Conține foarte mult zahăr, zaharoză și fructuoză.
”Cred că este o plantă care are un viitor în România, care poate fi înmulțită și cultivată cu câștiguri importante în zonele de sud a țării. Ea rezistă și la ger, fără nici o problemă, noi nu o protejăm și avem pomi din 1996, aici la București și am avut suficiente ierni grele până acum”, conchide pomicologul de la USAMV.
