Clan interlop în agricultură. Au inventat ferme prin care se luau subvenții și fonduri europene
agrointeligenta.ro
Clan interlop în agricultură. Membri ai clanului interlop timișorean Cârpaci au inventat ferme prin care se luau subvenții și se accesau fonduri europene. Paguba dată statului și UE se ridică la 2 milioane de lei.
În această dimineață, mai multe percheziții DNA au avut loc într-un dosar de fraudare a bugetului UE. Acțiunile procurorilor au avut loc la Rusalin și Marinela Cârpaci, membri ai clanului interlop timișorean Cârpaci, potrivit stiripesurse.ro.
Potrivit acestora ar fi percheziționată locuința Pușei Geta Cârpaci, unde ar locui de facto Ioan Rusalin Cârpaci și Marinela Cârpaci. La aceeași locație ar avea sediul social și PFA-ul lui Florin Marian Cârpaci.
Se foloseau de acte false pentru a lua fonduri AFIR și subvenții APIA
Anchetatorii DNA au descins astăzi în mai multe locații din Caraș Severin la mai multe persoane care ar fi accesat sume de bani din fonduri europene, cu documentație pretins falsă, prin care ar fi atestat existența unor livezi și terenuri care produc roade, afirmă surse judiciare.
Potrivit acestora cei doi principali suspecți vizați ar fi creat un sistem ce presupunea realizarea, în mod artificial, a condițiilor necesare de acordare a unor sume de bani în cadrul unor scheme de plată sau a unor finanțări din fonduri europene.
Ei ar fi creat firme pe numele lor și ale unor complici regăsiți de către anchetatori pe firul mecanismului financiar și au depus documentație presupus falsă la AFIR.
Mai precis, explică sursele arătate, cei doi artizani și complicii lor ar fi încheiat numeroase contracte de arendă având ca obiect terenuri aflate în diferite județe din țară după care depuneau la APIA cereri de sprijin financiar, solicitând plata în cadrul unor scheme.
În realitate, susțin sursele citate, pe terenurile arendate regăsite în documentația depusă de capii „afacerii„ fie nu există livezi, fie au existat cândva dar acum se află în stare avansată de degradare și nu mai realizează producția de între 8 și 30 de tone, ce era o condiție pentru acordarea subvențiilor de către UE.
În acest fel, mai spun sursele citate, aproximativ două milioane de lei, bani din fondul UE , ar fi fost fraudați de către gruparea investigată de DNA.
