Pasionate de ţesut, două surori din Buzău au convins fermierii să nu mai arunce părul de capră
agrointeligenta.ro
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Aurelia şi Cristina Căşaru din localitatea buzoiană Bisoca şi-au propus să reînvie tradiția covoarelor țărănești de odinioară. Pasiunea lor pentru ţesut şi pentru artă populară ar putea însemna o nouă sursă de venit şi pentru fermieri, întrucât materia primă folosită de cele două surori este părul de capră, pe care îl achiziționează de la crescătorii de animale din zonă.
„Noi ţesem covoare din păr de capră. Fermierii tund aceste animale, dar părul îl aruncă pentru că nu au la ce-l folosi. Aşa se face că atunci când noi ne-am oferit să îl cumpărăm, au rămas foarte surprinşi şi nici nu ştiau ce preţ să ne ceară”, a povestit, uşor amuzată, Cristina, care, la 27 de ani are o carieră solidă în medicina veterinară. Sora ei mai mică, Aurelia, a terminat facultatea de matematică la Bucureşti şi este, la rândul ei, pasionată de ţesut.
„Noi am învăţat de mici să ţesem, de la bunica şi străbunica noastră. Facem atât covoare, cât şi costume populare”, explică tânăra absolventă.
Pentru un kilogram de păr de capră, cele două surori au negociat un preţ de 5-6 lei şi spun că deocamdată nu au probleme cu achiziţionarea de materie primă pentru covoarele lor româneşti. „Aceste covoare sunt specifice caselor ţărăneşti. Mai demult, lâna şi bumbacul erau scumpe şi erau folosite la ţesătura pentru haine, aşa că pentru covoare se folosea părul de capră, mai aspru, numai bun pentru preşuri. Totodată, un astfel de obiect era foarte apreciat şi doar familiile cu stare de la ţară îşi permiteau să aibă covor din păr de capră”, expliă Aurelia.
Preţul covoarelor din păr de capră produse de surorile Căşaru s-ar putea să pară mari, însă tinerele spun că ţesutul unui covor este o muncă migăloasă ce le ţine ocupate cel puţin trei zile. Astfel, pentru un covor cu dimensiunea de 30X70 cm, preţul este de 150-180 de lei. „Nu este un produs de serie, ci un obiect de artizanat, în care punem mult suflet, se folosesc materiale naturale şi se lucrează foarte intens”, motivează şi Cristina.
Pasiunea pentru artă populară şi meşteşuguri le-a determinat pe cele celor două surori din judeţul Buzău să înfiinţeze şi o asociaţie în Bisoca – Artă şi tradiţii bisocene -întreprindere populară din care fac parte 15 meşteri populari.
