Clusterul – cea mai nouă formă de asociere în agricultură. Modelul fermierilor clujeni care au reușit să câștige mai mult ”la pachet”
agrointeligenta.ro -
Pentru economia românească, conceptul de cluster este relativ nou, însă deja s-a dovedit un model de succes pentru producătorii agricoli din Cluj, care au reușit ca prin această formă de asociere să intre în marile rețele de magazine.
Conform legislației românești (Ordonanța nr 26/2000 cu privire la asociații și fundații, forma actualizată – VEZI actul normativ), clusterul este o grupare de producători, utilizatori şi /sau beneficiari, în scopul punerii în aplicare a bunelor practici din UE în vederea creşterii competitivităţii operatorilor economici.
Termenul îi este atribuit economistului Michael Porter, considerat astăzi “Spiritus Rector” al politicii economice bazate pe dezvoltarea clusterelor. Porter a formulat următoarea definiţie:
”Clusterele sunt concentrări geografice de instituţii şi companii interconectate, dintr-un anumit domeniu. Clusterele cuprind un grup de industrii înrudite şi alte entităţi importante din punct de vedere al concurenţei. Acestea includ, spre exemplu, furnizori de input-uri specializate, cum ar fi componente, maşini şi servicii, sau furnizori de infrastructură specializată. De multe ori, clusterele se extind în aval către diverse canale de distribuţie şi clienţi şi lateral către producători de produse complementare şi către industrii înrudite prin calificări, tehnologii sau input-uri comune. În sfârşit, unele clustere includ instituţii guvernamentale şi de alte tipuri – precum universităţi, agenţii de standardizare, think tank-uri, furnizori de instruire profesională şi patronate – ce asigură instruire specializată, educaţie, informaţie, cercetare şi suport tehnic”
Modelul de la Cluj
În România, cel mai cunoscut model de cluster este unul agricol. Este vorba despre Agro Transilvania Cluster, o formă asociativă care s-a făcut remarcată atât prin evenimente de mobilizare, cât și prin reușita de a încheia o colaboarea cu un lanț de hypermarketuri în care producătorii membri își comercializează produsele agroalimentare. Un prim succes notabil care dovedește că modelul cluster-ului se poate impune în sectorul agricol românesc.
Constituirea clusterului agro-industrial de la Cluj a avut la bază viziunea actualei conduceri a Consiliului Judeţean Cluj potrivit căreia dezvoltarea armonioasă şi echilibrată a întregului judeţ, cu eliminarea decalajelor de dezvoltare dintre diferitele zone ale judeţului şi, mai ales, dintre mediul urban şi cel rural, reprezintă o prioritate a absolută ce marchează întregul mandat al noii administraţii judeţene.
Trifoiul norocos
În România, experienţa a arătat însă, că cei 3 parteneri naturali ai modelului „Triple helix” (întreprinderi, autorități și universități) nu cooperează, mai mult decât atât aceştia nu se cunosc şi nu ajung să discute unul cu celalalt. Se simte nevoia adaptării modelului şi transformarea acestuia într-un model „Four clover” – „Trifoi cu patru foi”, cel de al patrulea actor fiind reprezentat de organizaţii catalizator – firme de consultanţă specializate în domeniul transferului tehnologic şi al inovării, centre de transfer tehnologic.
Astfel, ca orice cluster făcut ca la carte, AgroTransilvania a reușit să aducă împreună nu doar producătorii agricoli, dar și autoritățile – Consiliul Județean Cluj, instituțiile de învățământ superior – Universitatea “Babeş-Bolyai” Cluj–Napoca, Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară Cluj-Napoca, dar și elementul unitar – specialiști în consultanță. Vorbim de modelul trifoi ”clover”, conform literaturii economice, dovedit ca fiind cel mai eficient model de cluster în întreaga lume.
Pentru producătorii care încă se mai întreabă la ce poate fi utilă înscrierea într-un cluster, AgroTransilvania dă un răspuns ferm.
”Misiunea Clusterului Agro-Food-Ind Napoca o reprezintă promovarea colaborării şi cooperării între entităţile de afaceri, din sectorul agro-industrial, mediul academic şi de cercetare, dar şi încurajarea procesului de restructurare competitivă a sectorului şi asigurarea participării în multiple proiecte comerciale, naţionale şi internaţionale. În acest sens, membrii asociației „Clusterul Agro-Food-Ind Napoca” au decis să se asocieze pentru sprijinirea dezvoltării sectorului agro-industrial, cu scopul declarat de a susţine creşterea competitivităţii asociaţiei, precum şi a fiecărui membru în parte, atât pe piaţa naţională, dar şi internaţională”, se arată pe site-ul AgroTransilvania Cluster.
Organizarea cluster-ului clujean
Între membri fondatori ai cluster-ului de la Cluj – 20 la număr, se numără atât producători cu statul de persoane fizice autorizate, cât și societăți comerciale și instituții ale statului, precum Camera de Comerț și Industrie Cluj, Consiliul Judeațean Cluj și două universități. Fiecare membru a depus la capitalul social al asociației suma de 500 de lei, totalizându-se 9.000 de lei.
Clusterul funcționează în baza unui statutut convenit între toți cei 20 de membri, iar conducerea asociației pe primii patru ani și obiectivele sunt stipulate în actul constitutiv. Astfel, Agro Transilvania are un Consiliu Director format din președinte, Oleleu Ioan – vicepreședintele CJ Cluj, doi vicepreședinți – Vakar Istavan Valentin – vicepreședinte al CJ Cluj și Dorel Secară – producător, secretar general Vladimir Mătușan – avocat și de Ferenț Leone, reprezentant al companii din sectorul cărnii.
Rețea la nivel național
La nivel național, cluster-ul de la Cluj nu este singular. Alte 34 sunt răspândite în toată țara, cu o concentrare mai mare în zona Transilvaniei, unde există și o mare diversificare a acestor asociații. Toate sunt totuși reunite sub o singură umbrelă – Asociația Clusterelor din România, care organizează periodic și reuni și evenimente ale acestor forme asociative.
