Cele cinci mâncăruri care nu pot lipsi de la festivul american de Ziua Recunoștinței
agrointeligenta.ro
Ziua Recunoștinței este cea mai cunoscută sărbătoare a familiilor americane și reprezintă momentul în care se mulțumește pentru bogăția recoltei din acel an.
Ziua Recunoștinței a fost preluată de primii coloniști sosiți în Lumea Nouă, unde a fost sărbătorită pentru prima dată în anul 1621, ca semn de recunoștință față de recolta miraculoasă obținută în condiții climaterice dure. În decembrie 1941, Congresul SUA a adoptat o rezoluție prin care a 4-a zi de joi din noiembrie devine oficial sărbătoare națională a SUA.
Sărbătoarea este strâns legată de agricultură și de recolta unui an, așa că de pe masa familiilor reunite de Ziua Recunoștinței nu lipsesc câteva mâncăruri de bază pe care, conform istoriei, au fost servite de pelerini și de băștinași în urmă cu patru secole. De nelipsit este, astfel curcanul, alături de porumbul fiert, de sosul de merișoare, de plăcinta cu dovleac și mâncarea de cartofi.
Curcanul care s-a servit inițială de Ziua Recunoștinței era un curcan sălbatic, ajuns în Lumea Nouă prin intermediul coloniștilor europeni care, la rândul lor, îl preluaseră din Mexic. Potrivit istoricilor, curcanul de la festiv a fost unul pregătit simplu, prin fierbere, iar umplutura care se face astăzi special pentru această sărbătoare a ajuns mai târziu să fie o tradiție.
Porumbul nu poate lipsi de la Ziua Recunoștinței și se servește fiert.
Sosul de merișoare face și el parte din tradiția acestei sărbători și se spune că a fost adus la masă pentru a da un gust mai bun cărnii de curcan. Mai târziu, băștinașii i-au învățat pe pelerini să producă și siropul de arțar, astăzi și el în meniul de Ziua Recunoștinței.
Cartofii dulci și cartofii normali au fost aduși de pelerini în Lumea Nouă și erau un aliment de bază, așa că nu puteau lipsi de la masa de Ziua Recunoștinței, unde astăzi se servesc sub formă de piure.
Dovleacul – mai precis plăcinta cu dovleac este desertul tradițional de Ziua Recunoștinței.
