Eurostat: Portul Constanţa a avut o creștere semnificativă, dar nu a intrat în top 5 porturi din UE
Roxana Dobre – Agrointeligența
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Portul Constanţa a avut anul trecut una dintre cele mai semnificative creşteri în rândul porturilor europene, în funcţie de cantitatea de marfă manipulată, arată datele publicate marţi de Oficiul European de Statistică (Eurostat).
Eurostat a informat astăzi, marți – 5 decembrie printr-un comunicat că Portul Constanţa a avut anul trecut una dintre cele mai semnificative creşteri în rândul porturilor europene. Comparativ cu 2021, numărul de tone manipulate în 2022 a scăzut cel mai mult în portul elen Pireu (minus 8,8%), urmat de Bremerhaven din Germania (minus 8,6%) şi Valencia din Spania (minus 7,1%). În contrast, cele mai mari creşteri au fost în porturile: Gdansk din Polonia (40,3%), Cartagena din Spania (17,3%) şi Constanţa din România (15,2%).
3,48 miliarde tone de marfă – manipulată anul trecut în porturile din UE
Eurostat mai notează că în total, o cantitate de 3,48 miliarde tone de marfă a fost manipulată anul trecut în porturile din UE, în creştere cu 0,8% comparativ cu 2021 (3,45 miliarde tone).
Perturbările din pandemie au dus la un declin de 7,3% în 2020 (comparativ cu 2019), dar 2021 (un avans de 3,9%) a fost un an cu evoluţii mai bune, datele arătând o redresare parţială faţă de 2019.
Citiți și: Activitate record în portul Constanţa. Cerealele ucrainene – 40% din volumul total
Olanda – cel mai mare transportator maritim de marfă din UE
Porturile din Ţările de Jos (Rotterdam, Amsterdam şi Zeeland) au manipulat 565 de milioane de tone de marfă, cu 9 milioane de tone mai mult decât în 2021, adică 16% din volumul total al mărfurilor manipulate anul trecut în UE.
Porturile Rotterdam (Ţările de Jos – 427 milioane tone), Antwerpen-Bruges (Belgia – 254 milioane tone) şi Hamburg (Germania – 103 milioane tone), toate aflate pe coasta Mării Nordului, şi-au menţinut anul trecut poziţiile de principale porturi ale UE, atât în funcţie de greutatea brută a bunurilor manipulate, cât şi de volumul containerelor mari manipulate în porturi, fiind responsabile pentru mai mult de o cincime din total (22,5%).
